platon

Numarul Pi
Ce e cu numarul Pi? Matematicienii noteaza raportul dintre circumferinta unui cerc si diametrul sau prin litera greceasca Pi, care reprezinta initiala cuvintelor din aceeasi limba “perimetros" (perimetru) si “periferia" (periferie), folosite de Arhimede in lucrarea sa despre cerc. Dar nu intotdeauna matematicienii au intrebuintat litera Pi pentru a reprezenta raportul dintre circumferinta si diametrul cercului. El a fost introdus abia in secolul al XVIII-lea, si atunci nu de catre toti matematicienii, care pentru a marca acest raport foloseau litera “p". Litera greceasca Pi a fost folosita in geometrie pentru prima data de Isaac Barrow (1630-1677) in lucrarea ... » vezi detalii

Despre Filozofie
Filosofia este o componenta a culturii, a vietii spirituale, alaturi de stiinta literaturii, arta, religie, acestea formeaza cultura si viata societatii. Ea se afla in interelatii cu celelalte componente dar nu se confunda cu niciuna dintre ele. Înca din sec. V i.h. Platon spunea ca filosofia este cel mai frumos dar pe care l-au dat zeii oamenilor. Hegel spunea ca filosofia este floarea cea mai inalta a culturii. Alti filosofi au spus ca ea este Kiutesenta unei culturi. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia. L. Blaga spunea ca filosofia este unul din modurile umane fundamentale pentru a rezolva “ceea ce este". C-tin R. Matru – ea este o ... » vezi detalii

Publicitate

Religia geto-dacilor
Religia a constituit un element care a caracterizat sub mai multe aspecte originalitatea cultural-spirituala a geto-dacilor. Figuri notorii ale filozofiei antice cum ar fi Herodot, Hecateu, Platon, Diodor din Sicilia, Strabon, Arrian, Lucian, Iulian, Iordanes, Oridene, Porphyrious, Enea din Gaza, Hesychios s.a au dedicat capitole insemnate din operele lor acestui subiect. Cele mai relevante si cele mai multe date despre religia geto-dacilor insa le intilnim in Istoria lui Herodot care vorbeste despre credinta getilor in nemurire "ei se cred nemuritori", intemeiata pe cultul lui Zalmoxis: "credinta lor este ca ei nu mor si ca cel care piere se duce la Zalmoxis, o fiinta divina (daimon, pe ... » vezi detalii

Deceneu
Sacerdot dac ,mare preot ,sfetnic si colaborator apropiat a lui Burebista. Cel mai important personaj dupa rege in statul dac.Deceneu l-a ajutat considerabil pe marele rege in opera sa de unificare si organizare a triburilor geto-dace. Dupa moartea lui Burebista si destramarea stapinirii acestuia (44 ien) Deceneu isi asuma si puterea regala in statul dac intracarpatic. O informatie din Iordanes (Getica:XI,67) indica venirea lui Deceneu la putere ca vicerege, Burebista acordindu-i o putere aproape regala. Strabon spune: "Burebista…si-a luat ca ajutor pe Deceneu ,un barbat vrajitor, care umblase multa vreme prin Egipt, invatind acolo unele semne profetice, datorita carora sustinea ... » vezi detalii

Atlantida
S-au scurs 2.300 ani de cand filosoful grec Platon a relatat in doua dintre Dialogurile sale povestea Atlantidei, continentul disparut. De atunci si pana astazi, au aparut aproximativ 20.000 lucrari stiintifice si beletristice, articole mai ample si eseuri in legatura cu Atlantida, printre care circa 2.000 sunt consacrate in intregime acestei probleme. S-a scris atat de variat despre Atlantida, incat insasi preocuparea despre existenta ei ocupa un loc in istoria universala a culturii. In ciuda esecurilor la care au dus pana acum cercetarile referitoare la dovezile materiale peremptorii ale acestui continent, curiozitatea generala in jurul stirilor transmise de Platon, se mentine cu ... » vezi detalii

Spiritele
Conceptia lui Plotin despre spirit Prin spirit noi intelegem gandirea constienta de sine, stiinta despre Eu, despre toate formele de aparitie si functiuni ale sufletului. Esenta sufletului consta intr-o dualitate, in sensul acestei dualitati, Aristotel a vorbit despre o ratiune activa si alta pasiva. Ratiunea pasiva este predispozitia rationala a individului, ce este formata individual. Ratiunea activa este ratiunea genului, ce are menirea sa formeze ratiunea individuala si pe care se fundamenteaza totul care este comun, ceea ce leaga pe oameni in gandire si actiune. Ideea fundamentala a lui Parmenide era aceea ca gandirea este identica cu existenta. Dealtfel, aceasta idee era comuna ... » vezi detalii

Socrate
Socrate s-a nascut in anul 470 I Hr. la Atena. Tatal sau era sculptor, iar mama sa era moasa. Dedicandu-se la inceput si el sculpturii, n-a ramas totusi credincios pana la sfarsitul vietii acestei arte, ci s-a indreptat spre filosofie, unde a jucat un rol considerabil. Urat la infatisare “chiar admiratorilor sai aparandu-le ca un silen, dar bine zidit fiziceste, robust si foarte sanatos, el a luat parte la luptele din Potideea, Delion si Amphipolis,purtandu-se in adevar ca un brav. Nu dadea mare atentie infatisarii lui exterioare si nu se interesa de bunurile pamantesti. Era loial, sincer si amabil, stapanit de puternice sentimente morale si religioase, plin de spirit si umor, ... » vezi detalii

Decalogul
Decalogul este legea morala de cea mai mare insemnatate a poporului evreu care a capatat in timp valabilitate universala. El poate fi citit si astazi pe frontispiciul cladirii Natiunilor Unite din New York. Contextul istoric se concentreaza in jurul straduintei poporului evreu de a dobandi un tinut unitar de asezare, temelia cea mai insemnata a existentei sale ca stat de sine statator sub conducerea lui Moise, personalitate cu valente multiple, de aparator si slujitor al Dumnezeului unic, de legislator si conducator de popor. Moise este astfel un premergator al civilizatiei moderne cu mult timp inaintea marilor legislatori greci Licurg si Solon sau a marilor filosofi cu viziune politica ... » vezi detalii

Sofistica
In sec.v i.e.n se dezvolta in Grecia o miscare a eliberarii intelectuale de povara vechilor mituri si traditii.Istoricii vorbesc despre de aceasta perioada ca despre o perioada a "iluminismului grec". Cu toate ca sofistii reprezinta din punct de vedere etic si filosofic, o perioada de confuzie, printr-o conceptie care rasturna valorile general admise, ridicandu-se impotriva celor ce acceptau adevaruri absolute si definitive, ei se inscriu in istoria logicii cu o functie bine definita. Sofistii erau in opinia conteporanilor un fel de avocati fara scrupul, al caror singur scop era sa castige bani si eventual glorie.in acest sens le era imputat si faptul, neobisnuit pe atunci, ca filosofii ... » vezi detalii

Termodinamica
Fizica in viata noastra Din cele mai vechi timpuri omul a incercat sa isi explice cum a aparut lumea din jurul lui, din ce e formata si ce contine ea. Cuvantul FIZICA provine din cuvantul grec physikos: natural, din physis: natura In antichitate, babilonienii si egiptenii au observat miscarile planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reusit sa gaseasca legile care guverneaza miscarile planetelor. Civilizatia greaca a adaugat foarte putin la descoperirile anterioare, pentru ca au admis, fara a critica, ideile celor doi filosofi Platon si Aristotel, care nu acceptau experimentele practice. La Alexandria, Arhimede a facut numeroase mecanisme practice. A inventat mecanismul parghiei si ... » vezi detalii

Aristotel - cel dintai mare ganditor al lumii
S-a nascut in 384 in Grecia in Stagira. Tatal lui era medic la curtea lui Filip II al Macedoniei. Preocuparile familiei sale sunt realiste. La 17 ani revine la Atena ajungand la Akademia lui Platon. Va sta 20 de ani elev si profesor a tinut prelegeri din filosofie. Va pleca in anul mottii lui Platon in Asia Mica si in statele grecesti din jur. Va face multe calatorii, lucreaza cu multi invatati in biologie. In anul 342 IH, este chemat de Filip al Macedoniei pentru a se ocupa de educatia fiului sau Alexandru. Dupa ce ajunge Alexanrdu rege, Aristotel revine la atena si isi deschide preopria scoala filosofica langa fostul templu al lui Apollon Lykeios, scoala – liceu (Lykeion). Se va ... » vezi detalii

Platon - Rolul sau in filozofie
Convingerea sa,care l-a insotit toata viata, a fost aceea ca actiunea politica, respectiv deciziile politice drepte, pot fi bazate numai pe o cunoastere profunda, adica pe filosofia autentica. Din aceasta perspectiva trebuie interpretata maxima sa politica: Ori filosofii ar trebui sa fie regi, ori regii sa devina filosofi. Filosofia politica ocupa un loc foarte important in creatia lui Platon. Una din trasaturile caracteristice principale ale conceptiei social - politice a marelui ginditor este legatura lui strinsa cu invatatura sa etica. Statul este pentru el asemeni omului, iar omul asemeni statului. De aceea omul pote fi perfect din punct de vedere moral doar intr-un stat bine ... » vezi detalii

Comunism
Comunismul este o doctrina si un sistem social intemeiat pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si a produselor economice, membrii comunitatii participand intr-o egalitate deplina la administrarea, dar si la folosirea lor. Idee asemanatoare, dar totusi diferita de cea de socialism si colectivism. Originile Prima formulare cu privire la o societate comunista ii este atribuita lui Platon, care in cetatea ideala descrisa in Republica prevedea abolirea proprietatii private si a institutiei familiei pentru a anula orice fel de conflict intre interesele personale si cele ale statului; un asemenea model era aplicat, insa, numai elitei conducatoare, in timp ce nu exista nici un ... » vezi detalii

Democratia
Democratia este forma de guvernamant (gr.: demos, popor si kratos, dominatie, putere), in care detinerea puterii este atribuita poporului. Atat in manifestarile sale institutionale cat si in expresia ei teoretica, democratia a capatat de-a lungul secolelor caracteristici din cele mai diferite. Democratia in Antichitate Ideea de democratie care a aparut in Grecia antica a fost alaturata unor concepte ca "iso-nomie" (egalitatea tuturor in fata legilor), "libertate" (conditie pentru exercitarea drepturilor politice), "iso-cratie" (egalitatea puterii), "isogorie" (egala libertate de exprimare). Modul de a concepe aceasta "guvernare a poporului" a fost insa deosebit de bine structurat. Chiar ... » vezi detalii

Cinematografia, istoric
Cinematografia a avut, poate, dintre toate formele artistice, cea mai rapida traiectorie ascensionala si, raportandu-ne si la zilele noastre, putem afirma cu certitudine ca procesul de transformare continua cu aceeasi uluitoare viteza. De-a lungul secolelor, oamenii au experimentat doua dintre dispozitivele(tehnicile) ce vor deveni mai tarziu elemente cheie ale cinematografiei: proiectarea imaginilor cu ajutorul luminii (folosind “camera obscura" si “lanterna magica") si crearea iluziei miscarii prin exploatarea fenomenului optic numit “persistenta viziunii". Aceasta din urma se refera la capacitatea creierului uman de a retine pentru o zecime de secunda ultima imagine ... » vezi detalii

Interpretarea viselor
Toate practicile spirituale orientale spun ca lumea in care noi traim este o iluzie. Chiar si crestinismul spune ca: "Totul in lume este desertaciune. O deser- taciune a desertaciunilor" - Eclesiastul. Isus spune ca adevarul, realitatea este undeva mult mai sus, ceva mult mai profund, este la Tatal. Lumea fiind ceva superficial, exterior, care nu ne lasa sa ne orientam spre noi insine. Nietzsche afirma undeva ca omul nu poate sa suporte adevarul. El are nevoie de vise, are nevoie de iluzii pentru a putea exista. Mintea umana are nevoie de acestea. Fara acestea ea nu poate fi conceputa. Oamenii de stiinta afirma ca omul poate trai fara sa doarma, dar nu poate trai fara sa viseze. Cercetari ... » vezi detalii

Fericirea - In cautarea fericirii
Din acelasi motiv avem nevoie de credinta in Cel de Sus, adica, credinta intr-o intruchipare a Marelui Anonim, care ne va asigura “dincolo" o noua fericire incomparabila cu cea din timpul vietii. Astfel se ajunge la termenul de credinta, la sentimentul de credinta, la Rai si Iad, la bine si rau, fiind necesara o noua intoarcere in timp. Oare popoarele antichitatii, crezand in zei, si in intruchipari ale aceluiasi intangibil Mare Anonim, in Campii Alizee si Tartar, si in acelasi bine si rau, nu faceau acelasi lucru pe care noi il facem acum? Nu isi ofereau oare singuri subfericiri legandu-se la ochi, neobligati de nimeni, si multumindu-se sa spuna ca mai au intotdeauna pe fragila ... » vezi detalii

Etica, teorii morale
A. Teorii morale In sens larg, etica vizeaza valorizarea unei actiuni (bine/bun, rau) in termeni de mijloace si scop si in acest sens se disting doua pozitii majore. Etica deontologica sustine ca valoarea morala a unei actiuni consta in respectarea regulii, indiferent de cinsecintele ei, iar etica teleologica sustine ca valoarea unei actiuni este data de scopul ei final. Sustinatorii eticii teleologice afirma fericirea ca scop suprem al vietii, desi difera mijloacele prin care este obtinuta. Hedonismul (Aristip, J. St. Mill) promoveaza absenta durerii din corp si a suferintei din suflet ca mijloc de realizare a suferintei, iar eudemonismul (Platon, Aristotel) teoretizeaza cautarea ... » vezi detalii

Publicitate

2007 - 2012 Ipedia.ro