Acetilena

Structura acetilenei: acetilena este primul membru al seriei de hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in molecula lor o tripla legatura intre atomii de carbon. Formula moleculara: C2H2 - legatura tripla este formata din doua legaturi pi si una sigma;
- structura liniara datorata faptului atomii de carbon sunt hibridizati sp;
- cele doua legaturi pi iau nastere din orbitalii nehibridizati p ai atomilor de C;
- atomii de hidrogen folosesc orbitalii s pentru a forma legatura sigma cu C;
- legatura C-H este polara avand polul pozitiv la atomul de H si cel negativ la C;
- leagtura tripla dintre atomii de C are forma unui elipsoid; este o legatura rigida;
- unghiul intre valente este de 180 grade;
- lungimea legaturii C-H este de 1,08Å;
- lungimea triplei legaturi C C este de 1,20Å
Observatie:
- scurtarea legaturilor in acetilena fata de cele din etena (C=C 1,33 Å si =C-H 1,10 Å) se datoreste procentului mai mare de componenta s in orbitalii de legatura (50% componenta s in orbitalii sp si 33% in orbitalii sp2);
Obtinerea in laborator: In laborator acetilena se obtine prin descompunerea carburii de calciu (obtinuta din carbune si CaO, la 2500º) cu apa (F.Wöhler, 1862).

Sursa: www.scritube.com

SURSA 03 ro.wikipedia.org

Acetilena este o hidrocarbură alifatică nesaturată, cu o triplă legătură, descoperită de H. Davy în 1836 şi sintetizată din elemente de M. Berthelot în 1862 ; este un gaz incolor, fără miros în stare pură, foarte solubil în acetonă. Formează acetiluri de cupru, argint şi mercur. Dă reacţii de adiţie, de polimerizare etc. Se poate ob;ine prin reacţia dintre carbura de calciu (carbid) şi apă sau din metan, prin oxidare parţială cu oxigen ori prin cracare în arc electric. Este un compus de mare importanţă, constituind baza pentru oblinerea unui număr foarte mare de compuşi în industria chimică. Din acetilenă se prepară aldehida acetică, acetona, clorura de vinil, acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic. Se foloseşte de asemenea la sudura oxiacetilenică şi la iluminat. A. se păstrează În tuburi sub presiune. În 1962 în R.P.R. se fabrica la Rîşnov (reg. Braşov) din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) şi Tîrnăveni (reg. Mureş-Autonomă Maghiară) din carbid.