Anunturi Gratuite

Acid ribonucleic (ARN)

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Acid ribonucleic (ARN)
Complex macromolecular, structural si functional, similar in anumite privinte, ADN-ului. ARN-ul rezulta din polimerizarea unor ribonucleotizi, care determina formarea unor lanturi lungi, monocatenare (structura primara). Pe anumite portiuni monocatena de ARN se poate rasuci in jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble intre secventele complementare de baze (structura secundara). Polimerizarea implica patru tipuri de ribonucleotizi legati impreuna prin legaturi fosfodiesterice in pozitiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina si uracilul. Sunt doua clase de ARN si anume: ARN genetic care controleaza ereditatea la unii virusi, alta, ARN negenetic care este implicata in sinteza substantelor proteice(v. Sinteza proteinelor).
ARN negenetic implicat in sinteza proteinelor sau ARN celular. Exista trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente in toate celulele, si care, avand structuri si functii diferite , joaca un rol esential in biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt : acidul ribonucleic mesager-mARN, acidul ribonucleic solubil sau de transfer-sARN sau tARN si acidul ribonucleic ribozomal-rARN(v.anexa2). In celule se gaseste o mare cantitate de rARN (80-90% din ARN-ul celular) o cantitate oarecare de sARN(10-15%) si o cantitate mica de mARN(mai putin de 5%).
ARN mesager. mARN este sintetizat in timpul transcriptiei mesajului genetic de pe o catena de ADN si serveste ca tipar pentru sinteza proteinelor. A fost gasit in stransa legatura cu ADN-ul cromozomal. mARN are urmatoarele caracteristici: este foarte repede sintetizat, are o singura catena, complementara uneia dintre catenele ADN-ului propriu, la nivelul careia a fost sintetizat. In mARN mesajul este inscris codificat in codoni care contin triplete de baze azotate (ribonucleotizi). La capatul 3’, moleculele de mARN contin o secventa de acid poliadenilic-poly-A (intre 70-250 nucleotizi). Aceste “cozi" poly-A sunt adaugate posttranscriptional. Terminatia 5’ a mARN-urilor sunt blocate prin aditia unor capete de m7 Gppp (7-metilguanozine reziduale legate de mARN prin legaturi trifosfat).
ARN solubil, de transfer sau adaptor. sARN-ul sau tARN-ul este similar ca structura cu orice acid ribonucleic. Este caracterizat printr-o slaba polimerizare , are rolul de a activa enzimele din citoplasma. Apoi reactioneaza cu aminoacizii specifici –prin formarea gruparilor aminoacil-sARN- care sunt transferati la locul de biosinteza a proteinelor: complexe mARN-ribozomi sau poliribozomi. Anumite parti din catena de sARN, constituite din serii scurte de nucleotizi, reprezinta bazele complementare ale codului mARN pentru un aminoacid caracteristic. In asemenea portiuni reprezentate de tripleti de baze, denumite anticodoni, sARN-ul diferitelor specii este identic. Faptul ca in citoplasma exista toti sau aproape toti cei circa 20 de aminoacizi proteici, presupune ca trebuie sa existe un numar de minimum 20 de tipuri de sARN, cate unul pentru fiecare aminoacid (maximum 64, cati codoni se pot forma de cele patru baze azotate). Moleculele de sARN constau dintr-o singura catena, alcatuita din 75-80 de ribonucleotizi. La un capat al catenei (capatul 5’) se gaseste acid guanilic (G), iar la capatul 3’ se gaseste un triplet format din bazele CCA (citozina-citozina-adenina). Intre bratul scurt, cu G, si bratul lung la nivelul primului nucleotid C, se formeaza punti de hidrogen. Regiunile bicatenare includ trei bucle monocatenare intermediare. Regiunea de curbura a lantului polinucleotidic reprezinta celalalt capat al moleculei de sARN. Curbura este constituita dintr-un segment de trei nucleotizi necomplementari, deci legati prin punti hidrogenice. Acest triplet de baze a capatat denumirea de anticodon tocmai pentru a indica complementaritatea lui fata de codonii mARN.
ARN ribozomal. Una din caracteristicile principale care deosebeste rARN de celelalte tipuri de ARN consta in aceea ca el apare intotdeauna legat de proteine. Lantul rARN-ului este constituit atat din portiuni monocatenare cat si din portiuni bicatenare helicoidale cu bucle monocatenare. In lantul polinucleotidic al rARN-ului raportul molar intre bazele azotate componente este in favoarea bazelor purinice. Astfel continutul in adenina/uracil=21:19, guanina/citozina=36:25, iar raportul general purine/pirimidine circa 1,3. Molecula de rARN are peste 1000 de nucleotizi.
Sinteza proteinelor
Proces care consta in polimerizarea aminoacizilor, in celule sau in vitro. (v.anexa3)Intr-o celula pot exista circa 10000 proteine care au rol esential in functionarea si reproducerea celulei si organismului. Biosinteza proteinelor se desfasoara in urmatoarele momente. In primul moment are loc transcriptia, care consta in sinteza mARN de catre una dintre catenele de ADN dintr-o gena. Acest mARN are o structura complementara catenei de ADN matrice, reprezentand o “imagine in oglinda" a acestuia, o transcriere mecanica a codonilor catenei de ADN, respectiv a mesajului genetic, cu simboluri complementare. In al doilea momont are loc translatia care consta in migrarea mARN in citoplasma si asocierea mARN cu ribozomii activi in sinteza proteica. Catena de mARN se fixeaza simultan prin absorbtie pe mai multi ribozomi la distanta intre ei de 300-350A, formand poliribozomi. In al treilea moment are loc activarea aminoacizilor, care consta in reactia unui aminoacid cu adenozin-trifosfat (ATP) catalizata de aminoacil-ARN sinteza, si formarea de aminoacil-adenilat (aminoacil AMP), care se ataseaza de o molecula de tARN, determinand aparitia unui complex aminoacil-tARN. Acest complex este transportat in locul lui propriu in lantul proteic, determinat de mARN din polizomi. Pe catena mARN din polizom, se vor amplasa, la nivelul fiecarui ribozom, numai acele complexe aminoacil-tARN care, pe bucla centrala, reprezentand anticodonul, poseda o secventa de trei ribonucleotizi complementara codonilor mARN din complexul polizomului. In acest fel aminoacizii sunt legati enzimatic intr-o ordine impusa de ADN care a matritat mARN si care joaca un rol direct in biosinteza proteinelor. In al patrulea moment are loc translatia, polimerizarea sau asamblarea aminoacizilor. Legatura se realizeaza intre gruparea COOH a primului aminoacil care reprezinta punctul activ al biosintezei progresive, cu gruparea NH2, a celui de al doilea aminoacil, in prezenta enzimei peptid-polimeraza, care catalizeaza formarea legaturilor peptidice intre aminoacizi; incorporarea aminoacizilor este ireversibila; iau astfel nastere lanturi polipeptidice care se elibereaza de polizom, prin translocarea ultimului complex aminoacil-tARN de ultimul ribozom din polizom, cand acesta a ajuns in urma rotirii la extremitatea matricei mARN de care se detaseaza. Un lant polipeptidic se sintetizeaza intr-un minut.
Complex macromolecular, structural si functional, similar in anumite privinte, ADN-ului. ARN-ul rezulta din polimerizarea unor ribonucleotizi, care determina formarea unor lanturi lungi, monocatenare (structura primara). Pe anumite portiuni monocatena de ARN se poate rasuci in jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble intre secventele complementare de baze (structura secundara). Polimerizarea implica patru tipuri de ribonucleotizi legati impreuna prin legaturi fosfodiesterice in pozitiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina si uracilul. Sunt doua clase de ARN si anume: ARN genetic care controleaza ereditatea la unii virusi, alta, ARN negenetic care este implicata in sinteza substantelor proteice(v. Sinteza proteinelor).
ARN negenetic implicat in sinteza proteinelor sau ARN celular. Exista trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente in toate celulele, si care, avand structuri si functii diferite , joaca un rol esential in biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt : acidul ribonucleic mesager-mARN, acidul ribonucleic solubil sau de transfer-sARN sau tARN si acidul ribonucleic ribozomal-rARN(v.anexa2). In celule se gaseste o mare cantitate de rARN (80-90% din ARN-ul celular) o cantitate oarecare de sARN(10-15%) si o cantitate mica de mARN(mai putin de 5%).
ARN mesager. mARN este sintetizat in timpul transcriptiei mesajului genetic de pe o catena de ADN si serveste ca tipar pentru sinteza proteinelor. A fost gasit in stransa legatura cu ADN-ul cromozomal. mARN are urmatoarele caracteristici: este foarte repede sintetizat, are o singura catena, complementara uneia dintre catenele ADN-ului propriu, la nivelul careia a fost sintetizat. In mARN mesajul este inscris codificat in codoni care contin triplete de baze azotate (ribonucleotizi). La capatul 3’, moleculele de mARN contin o secventa de acid poliadenilic-poly-A (intre 70-250 nucleotizi). Aceste “cozi" poly-A sunt adaugate posttranscriptional. Terminatia 5’ a mARN-urilor sunt blocate prin aditia unor capete de m7 Gppp (7-metilguanozine reziduale legate de mARN prin legaturi trifosfat).
ARN solubil, de transfer sau adaptor. sARN-ul sau tARN-ul este similar ca structura cu orice acid ribonucleic. Este caracterizat printr-o slaba polimerizare , are rolul de a activa enzimele din citoplasma. Apoi reactioneaza cu aminoacizii specifici –prin formarea gruparilor aminoacil-sARN- care sunt transferati la locul de biosinteza a proteinelor: complexe mARN-ribozomi sau poliribozomi. Anumite parti din catena de sARN, constituite din serii scurte de nucleotizi, reprezinta bazele complementare ale codului mARN pentru un aminoacid caracteristic. In asemenea portiuni reprezentate de tripleti de baze, denumite anticodoni, sARN-ul diferitelor specii este identic. Faptul ca in citoplasma exista toti sau aproape toti cei circa 20 de aminoacizi proteici, presupune ca trebuie sa existe un numar de minimum 20 de tipuri de sARN, cate unul pentru fiecare aminoacid (maximum 64, cati codoni se pot forma de cele patru baze azotate). Moleculele de sARN constau dintr-o singura catena, alcatuita din 75-80 de ribonucleotizi. La un capat al catenei (capatul 5’) se gaseste acid guanilic (G), iar la capatul 3’ se gaseste un triplet format din bazele CCA (citozina-citozina-adenina). Intre bratul scurt, cu G, si bratul lung la nivelul primului nucleotid C, se formeaza punti de hidrogen. Regiunile bicatenare includ trei bucle monocatenare intermediare. Regiunea de curbura a lantului polinucleotidic reprezinta celalalt capat al moleculei de sARN. Curbura este constituita dintr-un segment de trei nucleotizi necomplementari, deci legati prin punti hidrogenice. Acest triplet de baze a capatat denumirea de anticodon tocmai pentru a indica complementaritatea lui fata de codonii mARN.
ARN ribozomal. Una din caracteristicile principale care deosebeste rARN de celelalte tipuri de ARN consta in aceea ca el apare intotdeauna legat de proteine. Lantul rARN-ului este constituit atat din portiuni monocatenare cat si din portiuni bicatenare helicoidale cu bucle monocatenare. In lantul polinucleotidic al rARN-ului raportul molar intre bazele azotate componente este in favoarea bazelor purinice. Astfel continutul in adenina/uracil=21:19, guanina/citozina=36:25, iar raportul general purine/pirimidine circa 1,3. Molecula de rARN are peste 1000 de nucleotizi.
Sinteza proteinelor
Proces care consta in polimerizarea aminoacizilor, in celule sau in vitro. (v.anexa3)Intr-o celula pot exista circa 10000 proteine care au rol esential in functionarea si reproducerea celulei si organismului. Biosinteza proteinelor se desfasoara in urmatoarele momente. In primul moment are loc transcriptia, care consta in sinteza mARN de catre una dintre catenele de ADN dintr-o gena. Acest mARN are o structura complementara catenei de ADN matrice, reprezentand o “imagine in oglinda" a acestuia, o transcriere mecanica a codonilor catenei de ADN, respectiv a mesajului genetic, cu simboluri complementare. In al doilea momont are loc translatia care consta in migrarea mARN in citoplasma si asocierea mARN cu ribozomii activi in sinteza proteica. Catena de mARN se fixeaza simultan prin absorbtie pe mai multi ribozomi la distanta intre ei de 300-350A, formand poliribozomi. In al treilea moment are loc activarea aminoacizilor, care consta in reactia unui aminoacid cu adenozin-trifosfat (ATP) catalizata de aminoacil-ARN sinteza, si formarea de aminoacil-adenilat (aminoacil AMP), care se ataseaza de o molecula de tARN, determinand aparitia unui complex aminoacil-tARN. Acest complex este transportat in locul lui propriu in lantul proteic, determinat de mARN din polizomi. Pe catena mARN din polizom, se vor amplasa, la nivelul fiecarui ribozom, numai acele complexe aminoacil-tARN care, pe bucla centrala, reprezentand anticodonul, poseda o secventa de trei ribonucleotizi complementara codonilor mARN din complexul polizomului. In acest fel aminoacizii sunt legati enzimatic intr-o ordine impusa de ADN care a matritat mARN si care joaca un rol direct in biosinteza proteinelor. In al patrulea moment are loc translatia, polimerizarea sau asamblarea aminoacizilor. Legatura se realizeaza intre gruparea COOH a primului aminoacil care reprezinta punctul activ al biosintezei progresive, cu gruparea NH2, a celui de al doilea aminoacil, in prezenta enzimei peptid-polimeraza, care catalizeaza formarea legaturilor peptidice intre aminoacizi; incorporarea aminoacizilor este ireversibila; iau astfel nastere lanturi polipeptidice care se elibereaza de polizom, prin translocarea ultimului complex aminoacil-tARN de ultimul ribozom din polizom, cand acesta a ajuns in urma rotirii la extremitatea matricei mARN de care se detaseaza. Un lant polipeptidic se sintetizeaza intr-un minut.
Publicitate

SURSA 03

ARN - acidul ribonucleic. Precum ADN, este un polinucleotid. Un nucleotid este format dintr-o bază azotată (A,T,G,U,C - în cazul ARN U inlocuieste T), riboză, şi un fosfat.
Structura
Este alcătuit dintr-un singur lanţ polinucleotidic şi are în general o structură cu o singură catenă. Este un complex macromolecular, structural şi funcţional, similar în anumite privinţe ADN-ului. ARN-ul rezultă din polimerizarea unor ribonucleotide, care determină formarea unor lanţuri lungi, monocatenare (structura primară). Pe anumite porţiuni monocatena de ARN se poate răsuci în jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble între secvenţele complementare de baze (structura secundară). Polimerizarea implică patru tipuri de ribonucleotide legate împreună prin legături fosfodiesterice în poziţiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina şi uracilul. Există doua clase de ARN şi anume: ARN genetic, care controlează ereditatea la unii virusi, şi ARN non-genetic care este implicat în sinteza substanţelor proteice (v. Sinteza proteinelor).
Există trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente în toate celulele şi care, având structuri şi funcţii diferite, joacă un rol esenţial în biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt: acidul ribonucleic mesager - ARNm, acidul ribonucleic solubil sau de transfer - ARNs sau ARNt şi acidul ribonucleic ribozomal - ARNr (v.anexa2). In celule se găseşte o mare cantitate de ARNr (80-90% din ARN-ul celular), ARNt în proporţie de 10-15% şi o cantitate mica de ARNm (mai puţin de 5%).
Tipuri de ARN
* ARN mesager;
* ARN viral;
* ARNt de transport;
* ARN ribozomal;
* ARN recombinant.
Sinteza
ARN-ul este sintetizat într-un proces numit şi transcriptie. În acest proces, secvenţele ADN sunt copiate de enzime (ARN polimerază), pentru a produce ARN complementar. Enzima are rolul de a desface dublul helix al ADN-ului, fiecare jumătate fiind transcripţionată. Sinteza ARN-ului (transcripţia) se realizează pe baza complementarităţii bazelor azotate ca şi în cazul replicaţiei ADN-ului. Cele două catene ale macromoleculei de ADN se despart, pe intervalul care urmează a fi transcris, numai că de data aceasta va acţiona ARN polimeraza. Acum se va transcrie numai una din catenele moleculei de ADN. Catena de ADN care funcţionează ca matriţă pentru sinteza ARN-ului se numeşte catenă sens. Nucleotidele libere care se vor alinia pe baza complementarităţii vor conţine riboza. În dreptul adeninei de pe catena matriţă se va ataşa uracilul în catena nou sintetizată. Polimerizarea de ribonucleotide în transcripţie se desfăşoară în acelaşi sens ca reacţia de polimerizare a dezoxiribonucleotidelor din cadrul replicaţiei ADN-ului şi anume de la 5' la 3'. ARN-ul având o molecula monocatenară, frecvenţa erorilor este mult mai mare decat la ADN,replicându-se cu o fidelitate mult mai redusă, deoarece in cazul ARN-ului nu există un proces de reparare, iar frecvenţa mare a erorilor duce la o mare variabilitate genetică.
ADN şi ARN
* ARN-ul, spre deosebire de ADN, care are dezoxiriboză, conţine în structura sa riboză;
* La ARN, baza uracil înlocuieşte timină;
* ARN-ul este mai mic decât ADN-ul ( 200-4000 nucleotide în comparaţie cu peste 1 milion de nucleotide la ADN)
Istoria descoperirii ARN-ului
In 1958 cercetarile efectuate de E wolkin si L Astrahan pe Escherichia coli au pus in evidenta existenta unui acid ribonucleic denumit mesager. Cercetarea acizilor nucleici are începuturile in secolul XIX când F Miescher(un elveţian de origine germană) a studiat purionul la diferite persoane şi a descoperit că în nucleul celulelor respective se află o substanţă pe care el o numeşte nucleină. Mai târziu în 1889 Altmann separă din nucleină acidul fosforic dar şi o componentă organică.


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Varza ...
Varza este o planta erbacee, bienala, legumicola cu valoare terapeutica ridicata fiind cultivata inca de la inceputul epocii de piatra. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta in faza de rasad temperaturi de -3 grade ...
Proteinele - substante organice macromoleculare ...
Cuvantul proteina provine din limba greaca proteinus care inseamna primul. Proteinele intra in componenta tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenti si intervin in desfasurarea tuturor proceselor vitale in organism: intra in ...
Antrax ...
Antraxul este o boala potential fatala data de bacteria Bacillus anthracis. Aceasta bacterie produce sporii care raspandesc infectia. Sporii sunt bacterii in repaus. La fel ca semintele plantelor, sporii nu se activeaza pana nu ...
Mitoza ...
Mitoza si meioza - Diviziunea mitotica, diviziunea directa, diviziunea cariochinetica sau pe scurt: mitoza, reprezinta diviziunea celulelor somatice diploidein urma careia rezulta doua celule diploide perfect identi ce cu celula ...
Chemosinteza ...
Chemosinteza - Capacitatea unor organisme (chemautotrofe) de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, ...
Sistemul osos ...
Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul (50 cm), iar cel mai mic este scarita ...
Plantele carnivore ...
Plantele carnivore sunt miracole ale naturii. Traiesc in locuri unde solul este sarac in substante nutritive, fiind nevoite sa supravietuiasca printr-o strategie unica in lumea plantelor: capturarea animalelor vi pe care le ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Vanzari auto  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Acid ribonucleic (ARN)

Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

copyright-footer

2007 - 2014 Ipedia.ro