Anunturi Gratuite

Acid ribonucleic (ARN)

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Acid ribonucleic (ARN)
Complex macromolecular, structural si functional, similar in anumite privinte, ADN-ului. ARN-ul rezulta din polimerizarea unor ribonucleotizi, care determina formarea unor lanturi lungi, monocatenare (structura primara). Pe anumite portiuni monocatena de ARN se poate rasuci in jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble intre secventele complementare de baze (structura secundara). Polimerizarea implica patru tipuri de ribonucleotizi legati impreuna prin legaturi fosfodiesterice in pozitiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina si uracilul. Sunt doua clase de ARN si anume: ARN genetic care controleaza ereditatea la unii virusi, alta, ARN negenetic care este implicata in sinteza substantelor proteice(v. Sinteza proteinelor).
ARN negenetic implicat in sinteza proteinelor sau ARN celular. Exista trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente in toate celulele, si care, avand structuri si functii diferite , joaca un rol esential in biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt : acidul ribonucleic mesager-mARN, acidul ribonucleic solubil sau de transfer-sARN sau tARN si acidul ribonucleic ribozomal-rARN(v.anexa2). In celule se gaseste o mare cantitate de rARN (80-90% din ARN-ul celular) o cantitate oarecare de sARN(10-15%) si o cantitate mica de mARN(mai putin de 5%).
ARN mesager. mARN este sintetizat in timpul transcriptiei mesajului genetic de pe o catena de ADN si serveste ca tipar pentru sinteza proteinelor. A fost gasit in stransa legatura cu ADN-ul cromozomal. mARN are urmatoarele caracteristici: este foarte repede sintetizat, are o singura catena, complementara uneia dintre catenele ADN-ului propriu, la nivelul careia a fost sintetizat. In mARN mesajul este inscris codificat in codoni care contin triplete de baze azotate (ribonucleotizi). La capatul 3’, moleculele de mARN contin o secventa de acid poliadenilic-poly-A (intre 70-250 nucleotizi). Aceste “cozi" poly-A sunt adaugate posttranscriptional. Terminatia 5’ a mARN-urilor sunt blocate prin aditia unor capete de m7 Gppp (7-metilguanozine reziduale legate de mARN prin legaturi trifosfat).
ARN solubil, de transfer sau adaptor. sARN-ul sau tARN-ul este similar ca structura cu orice acid ribonucleic. Este caracterizat printr-o slaba polimerizare , are rolul de a activa enzimele din citoplasma. Apoi reactioneaza cu aminoacizii specifici –prin formarea gruparilor aminoacil-sARN- care sunt transferati la locul de biosinteza a proteinelor: complexe mARN-ribozomi sau poliribozomi. Anumite parti din catena de sARN, constituite din serii scurte de nucleotizi, reprezinta bazele complementare ale codului mARN pentru un aminoacid caracteristic. In asemenea portiuni reprezentate de tripleti de baze, denumite anticodoni, sARN-ul diferitelor specii este identic. Faptul ca in citoplasma exista toti sau aproape toti cei circa 20 de aminoacizi proteici, presupune ca trebuie sa existe un numar de minimum 20 de tipuri de sARN, cate unul pentru fiecare aminoacid (maximum 64, cati codoni se pot forma de cele patru baze azotate). Moleculele de sARN constau dintr-o singura catena, alcatuita din 75-80 de ribonucleotizi. La un capat al catenei (capatul 5’) se gaseste acid guanilic (G), iar la capatul 3’ se gaseste un triplet format din bazele CCA (citozina-citozina-adenina). Intre bratul scurt, cu G, si bratul lung la nivelul primului nucleotid C, se formeaza punti de hidrogen. Regiunile bicatenare includ trei bucle monocatenare intermediare. Regiunea de curbura a lantului polinucleotidic reprezinta celalalt capat al moleculei de sARN. Curbura este constituita dintr-un segment de trei nucleotizi necomplementari, deci legati prin punti hidrogenice. Acest triplet de baze a capatat denumirea de anticodon tocmai pentru a indica complementaritatea lui fata de codonii mARN.
ARN ribozomal. Una din caracteristicile principale care deosebeste rARN de celelalte tipuri de ARN consta in aceea ca el apare intotdeauna legat de proteine. Lantul rARN-ului este constituit atat din portiuni monocatenare cat si din portiuni bicatenare helicoidale cu bucle monocatenare. In lantul polinucleotidic al rARN-ului raportul molar intre bazele azotate componente este in favoarea bazelor purinice. Astfel continutul in adenina/uracil=21:19, guanina/citozina=36:25, iar raportul general purine/pirimidine circa 1,3. Molecula de rARN are peste 1000 de nucleotizi.
Sinteza proteinelor
Proces care consta in polimerizarea aminoacizilor, in celule sau in vitro. (v.anexa3)Intr-o celula pot exista circa 10000 proteine care au rol esential in functionarea si reproducerea celulei si organismului. Biosinteza proteinelor se desfasoara in urmatoarele momente. In primul moment are loc transcriptia, care consta in sinteza mARN de catre una dintre catenele de ADN dintr-o gena. Acest mARN are o structura complementara catenei de ADN matrice, reprezentand o “imagine in oglinda" a acestuia, o transcriere mecanica a codonilor catenei de ADN, respectiv a mesajului genetic, cu simboluri complementare. In al doilea momont are loc translatia care consta in migrarea mARN in citoplasma si asocierea mARN cu ribozomii activi in sinteza proteica. Catena de mARN se fixeaza simultan prin absorbtie pe mai multi ribozomi la distanta intre ei de 300-350A, formand poliribozomi. In al treilea moment are loc activarea aminoacizilor, care consta in reactia unui aminoacid cu adenozin-trifosfat (ATP) catalizata de aminoacil-ARN sinteza, si formarea de aminoacil-adenilat (aminoacil AMP), care se ataseaza de o molecula de tARN, determinand aparitia unui complex aminoacil-tARN. Acest complex este transportat in locul lui propriu in lantul proteic, determinat de mARN din polizomi. Pe catena mARN din polizom, se vor amplasa, la nivelul fiecarui ribozom, numai acele complexe aminoacil-tARN care, pe bucla centrala, reprezentand anticodonul, poseda o secventa de trei ribonucleotizi complementara codonilor mARN din complexul polizomului. In acest fel aminoacizii sunt legati enzimatic intr-o ordine impusa de ADN care a matritat mARN si care joaca un rol direct in biosinteza proteinelor. In al patrulea moment are loc translatia, polimerizarea sau asamblarea aminoacizilor. Legatura se realizeaza intre gruparea COOH a primului aminoacil care reprezinta punctul activ al biosintezei progresive, cu gruparea NH2, a celui de al doilea aminoacil, in prezenta enzimei peptid-polimeraza, care catalizeaza formarea legaturilor peptidice intre aminoacizi; incorporarea aminoacizilor este ireversibila; iau astfel nastere lanturi polipeptidice care se elibereaza de polizom, prin translocarea ultimului complex aminoacil-tARN de ultimul ribozom din polizom, cand acesta a ajuns in urma rotirii la extremitatea matricei mARN de care se detaseaza. Un lant polipeptidic se sintetizeaza intr-un minut.
Complex macromolecular, structural si functional, similar in anumite privinte, ADN-ului. ARN-ul rezulta din polimerizarea unor ribonucleotizi, care determina formarea unor lanturi lungi, monocatenare (structura primara). Pe anumite portiuni monocatena de ARN se poate rasuci in jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble intre secventele complementare de baze (structura secundara). Polimerizarea implica patru tipuri de ribonucleotizi legati impreuna prin legaturi fosfodiesterice in pozitiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina si uracilul. Sunt doua clase de ARN si anume: ARN genetic care controleaza ereditatea la unii virusi, alta, ARN negenetic care este implicata in sinteza substantelor proteice(v. Sinteza proteinelor).
ARN negenetic implicat in sinteza proteinelor sau ARN celular. Exista trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente in toate celulele, si care, avand structuri si functii diferite , joaca un rol esential in biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt : acidul ribonucleic mesager-mARN, acidul ribonucleic solubil sau de transfer-sARN sau tARN si acidul ribonucleic ribozomal-rARN(v.anexa2). In celule se gaseste o mare cantitate de rARN (80-90% din ARN-ul celular) o cantitate oarecare de sARN(10-15%) si o cantitate mica de mARN(mai putin de 5%).
ARN mesager. mARN este sintetizat in timpul transcriptiei mesajului genetic de pe o catena de ADN si serveste ca tipar pentru sinteza proteinelor. A fost gasit in stransa legatura cu ADN-ul cromozomal. mARN are urmatoarele caracteristici: este foarte repede sintetizat, are o singura catena, complementara uneia dintre catenele ADN-ului propriu, la nivelul careia a fost sintetizat. In mARN mesajul este inscris codificat in codoni care contin triplete de baze azotate (ribonucleotizi). La capatul 3’, moleculele de mARN contin o secventa de acid poliadenilic-poly-A (intre 70-250 nucleotizi). Aceste “cozi" poly-A sunt adaugate posttranscriptional. Terminatia 5’ a mARN-urilor sunt blocate prin aditia unor capete de m7 Gppp (7-metilguanozine reziduale legate de mARN prin legaturi trifosfat).
ARN solubil, de transfer sau adaptor. sARN-ul sau tARN-ul este similar ca structura cu orice acid ribonucleic. Este caracterizat printr-o slaba polimerizare , are rolul de a activa enzimele din citoplasma. Apoi reactioneaza cu aminoacizii specifici –prin formarea gruparilor aminoacil-sARN- care sunt transferati la locul de biosinteza a proteinelor: complexe mARN-ribozomi sau poliribozomi. Anumite parti din catena de sARN, constituite din serii scurte de nucleotizi, reprezinta bazele complementare ale codului mARN pentru un aminoacid caracteristic. In asemenea portiuni reprezentate de tripleti de baze, denumite anticodoni, sARN-ul diferitelor specii este identic. Faptul ca in citoplasma exista toti sau aproape toti cei circa 20 de aminoacizi proteici, presupune ca trebuie sa existe un numar de minimum 20 de tipuri de sARN, cate unul pentru fiecare aminoacid (maximum 64, cati codoni se pot forma de cele patru baze azotate). Moleculele de sARN constau dintr-o singura catena, alcatuita din 75-80 de ribonucleotizi. La un capat al catenei (capatul 5’) se gaseste acid guanilic (G), iar la capatul 3’ se gaseste un triplet format din bazele CCA (citozina-citozina-adenina). Intre bratul scurt, cu G, si bratul lung la nivelul primului nucleotid C, se formeaza punti de hidrogen. Regiunile bicatenare includ trei bucle monocatenare intermediare. Regiunea de curbura a lantului polinucleotidic reprezinta celalalt capat al moleculei de sARN. Curbura este constituita dintr-un segment de trei nucleotizi necomplementari, deci legati prin punti hidrogenice. Acest triplet de baze a capatat denumirea de anticodon tocmai pentru a indica complementaritatea lui fata de codonii mARN.
ARN ribozomal. Una din caracteristicile principale care deosebeste rARN de celelalte tipuri de ARN consta in aceea ca el apare intotdeauna legat de proteine. Lantul rARN-ului este constituit atat din portiuni monocatenare cat si din portiuni bicatenare helicoidale cu bucle monocatenare. In lantul polinucleotidic al rARN-ului raportul molar intre bazele azotate componente este in favoarea bazelor purinice. Astfel continutul in adenina/uracil=21:19, guanina/citozina=36:25, iar raportul general purine/pirimidine circa 1,3. Molecula de rARN are peste 1000 de nucleotizi.
Sinteza proteinelor
Proces care consta in polimerizarea aminoacizilor, in celule sau in vitro. (v.anexa3)Intr-o celula pot exista circa 10000 proteine care au rol esential in functionarea si reproducerea celulei si organismului. Biosinteza proteinelor se desfasoara in urmatoarele momente. In primul moment are loc transcriptia, care consta in sinteza mARN de catre una dintre catenele de ADN dintr-o gena. Acest mARN are o structura complementara catenei de ADN matrice, reprezentand o “imagine in oglinda" a acestuia, o transcriere mecanica a codonilor catenei de ADN, respectiv a mesajului genetic, cu simboluri complementare. In al doilea momont are loc translatia care consta in migrarea mARN in citoplasma si asocierea mARN cu ribozomii activi in sinteza proteica. Catena de mARN se fixeaza simultan prin absorbtie pe mai multi ribozomi la distanta intre ei de 300-350A, formand poliribozomi. In al treilea moment are loc activarea aminoacizilor, care consta in reactia unui aminoacid cu adenozin-trifosfat (ATP) catalizata de aminoacil-ARN sinteza, si formarea de aminoacil-adenilat (aminoacil AMP), care se ataseaza de o molecula de tARN, determinand aparitia unui complex aminoacil-tARN. Acest complex este transportat in locul lui propriu in lantul proteic, determinat de mARN din polizomi. Pe catena mARN din polizom, se vor amplasa, la nivelul fiecarui ribozom, numai acele complexe aminoacil-tARN care, pe bucla centrala, reprezentand anticodonul, poseda o secventa de trei ribonucleotizi complementara codonilor mARN din complexul polizomului. In acest fel aminoacizii sunt legati enzimatic intr-o ordine impusa de ADN care a matritat mARN si care joaca un rol direct in biosinteza proteinelor. In al patrulea moment are loc translatia, polimerizarea sau asamblarea aminoacizilor. Legatura se realizeaza intre gruparea COOH a primului aminoacil care reprezinta punctul activ al biosintezei progresive, cu gruparea NH2, a celui de al doilea aminoacil, in prezenta enzimei peptid-polimeraza, care catalizeaza formarea legaturilor peptidice intre aminoacizi; incorporarea aminoacizilor este ireversibila; iau astfel nastere lanturi polipeptidice care se elibereaza de polizom, prin translocarea ultimului complex aminoacil-tARN de ultimul ribozom din polizom, cand acesta a ajuns in urma rotirii la extremitatea matricei mARN de care se detaseaza. Un lant polipeptidic se sintetizeaza intr-un minut.
Publicitate

SURSA 03

ARN - acidul ribonucleic. Precum ADN, este un polinucleotid. Un nucleotid este format dintr-o bază azotată (A,T,G,U,C - în cazul ARN U inlocuieste T), riboză, şi un fosfat.
Structura
Este alcătuit dintr-un singur lanţ polinucleotidic şi are în general o structură cu o singură catenă. Este un complex macromolecular, structural şi funcţional, similar în anumite privinţe ADN-ului. ARN-ul rezultă din polimerizarea unor ribonucleotide, care determină formarea unor lanţuri lungi, monocatenare (structura primară). Pe anumite porţiuni monocatena de ARN se poate răsuci în jurul ei, determinand aparitia unei structuri duble între secvenţele complementare de baze (structura secundară). Polimerizarea implică patru tipuri de ribonucleotide legate împreună prin legături fosfodiesterice în poziţiile 3’-5’. Componentul pentozic al ARN-ului este riboza, iar bazele azotate sunt: adenina, guanina, citozina şi uracilul. Există doua clase de ARN şi anume: ARN genetic, care controlează ereditatea la unii virusi, şi ARN non-genetic care este implicat în sinteza substanţelor proteice (v. Sinteza proteinelor).
Există trei tipuri de acid ribonucleic celular prezente în toate celulele şi care, având structuri şi funcţii diferite, joacă un rol esenţial în biosinteza proteinelor. Aceste tipuri sunt: acidul ribonucleic mesager - ARNm, acidul ribonucleic solubil sau de transfer - ARNs sau ARNt şi acidul ribonucleic ribozomal - ARNr (v.anexa2). In celule se găseşte o mare cantitate de ARNr (80-90% din ARN-ul celular), ARNt în proporţie de 10-15% şi o cantitate mica de ARNm (mai puţin de 5%).
Tipuri de ARN
* ARN mesager;
* ARN viral;
* ARNt de transport;
* ARN ribozomal;
* ARN recombinant.
Sinteza
ARN-ul este sintetizat într-un proces numit şi transcriptie. În acest proces, secvenţele ADN sunt copiate de enzime (ARN polimerază), pentru a produce ARN complementar. Enzima are rolul de a desface dublul helix al ADN-ului, fiecare jumătate fiind transcripţionată. Sinteza ARN-ului (transcripţia) se realizează pe baza complementarităţii bazelor azotate ca şi în cazul replicaţiei ADN-ului. Cele două catene ale macromoleculei de ADN se despart, pe intervalul care urmează a fi transcris, numai că de data aceasta va acţiona ARN polimeraza. Acum se va transcrie numai una din catenele moleculei de ADN. Catena de ADN care funcţionează ca matriţă pentru sinteza ARN-ului se numeşte catenă sens. Nucleotidele libere care se vor alinia pe baza complementarităţii vor conţine riboza. În dreptul adeninei de pe catena matriţă se va ataşa uracilul în catena nou sintetizată. Polimerizarea de ribonucleotide în transcripţie se desfăşoară în acelaşi sens ca reacţia de polimerizare a dezoxiribonucleotidelor din cadrul replicaţiei ADN-ului şi anume de la 5' la 3'. ARN-ul având o molecula monocatenară, frecvenţa erorilor este mult mai mare decat la ADN,replicându-se cu o fidelitate mult mai redusă, deoarece in cazul ARN-ului nu există un proces de reparare, iar frecvenţa mare a erorilor duce la o mare variabilitate genetică.
ADN şi ARN
* ARN-ul, spre deosebire de ADN, care are dezoxiriboză, conţine în structura sa riboză;
* La ARN, baza uracil înlocuieşte timină;
* ARN-ul este mai mic decât ADN-ul ( 200-4000 nucleotide în comparaţie cu peste 1 milion de nucleotide la ADN)
Istoria descoperirii ARN-ului
In 1958 cercetarile efectuate de E wolkin si L Astrahan pe Escherichia coli au pus in evidenta existenta unui acid ribonucleic denumit mesager. Cercetarea acizilor nucleici are începuturile in secolul XIX când F Miescher(un elveţian de origine germană) a studiat purionul la diferite persoane şi a descoperit că în nucleul celulelor respective se află o substanţă pe care el o numeşte nucleină. Mai târziu în 1889 Altmann separă din nucleină acidul fosforic dar şi o componentă organică.


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Aparatul Golgi ...
Complexul Golgi este un organit celular prezent in toate tipurile de celule cu exceptia hematiei adulte. A fost descoperit in celula nervoasa Purkinje din cerebel in 1898 de catre Camillo Golgi, primind denumirea de aparat reticular intern ...
Ochiul si vederea ...
OCHIUL Prin ochi primim cele mai multe informatii despre lumea exterioara. Dupa calculele unei cercetator 80% din amintirile pe care le pastram sunt inregistrate prin vedere. Ochiul are rol de a ne furniza informatii - sub forma unor ...
Genetica umana ...
Spre deosebire de alte entitati biologice, omul este o fiinta biosociala: formarea lui s-a produs in urma unui indelungat proces de evolutie biologica, pe de o parte, si de dezvoltare sociala, pe de alta. Parasind lumea animala, omul a ...
Clonarea ...
Clonarea poate fi definita ca o metoda pentru producerea de clone, adica organisme, celule sau molecule identice genetic, provenite dintr-un singur ancestor. Dezvotarea tehnicilor de cultura in vitro a celulelor si a tesuturilor animale ...
Intestinul subtire ...
Este cel mai lung segment al tubului digestiv masurand in medie 6 m si se intinde de la pilor pana la nivelul valvulei ileocecale. El este organul cel mai important pentru procesul digestiv, prin functia lui motorie, secretorie si de ...
Cameleonul ...
Cameleonul este un animal asemanator cu soparla, ce are o lungime de aproximativ 30 cm. Cameleonul este un animal rar; exista aproximativ 113 specii de cameleoni in lume, specii ce se gasesc in nordul Africii, Asia Mica si sudul ...
Pielea ...
Pielea este cel mai mare organ al nostru. Pielea intinsa a unui om adult acopera o suprafata de circa 2 metri patrati si are o greutate de aproape 3 kg. Grosimea pielii variaza intre 0,5-5 mm.Cele doua straturi ale pielii sunt epiderma si ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Vanzari auto  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Acid ribonucleic (ARN)

Administrare Ipedia.ro
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

copyright-footer

2007 - 2014 Ipedia.ro