ALEXANDRU FLECHTENMACHER

Cu Alexandru Flechtenmacher muzica romaneasca inregistreaza un nume prestigios si un moment important in procesul ei de afirmare si dezvoltare. Alexandru Flechtenmacher s-a nascut la Iasi, la 23 decembrie 1823, ca fiu al lui Christian Flechtenmacher, jurist, originar din Brasov. Şi-a facut studiile muzicale la Iasi si la Conservatorul din Viena (1837-1840). Dupa reintoarcerea sa in tara a avut o bogata si multilaterala activitate, care a constituit o contributie deosebit de insemnata la dezvoltarea vietii muzicale romanesti. Facind parte din pleiada intelectualitatii care a luat parte activa la revolutia din 1848 si care a militat pentru infaptuirea Unirii, Alexandru Flechtenmacher se numara printre marii inaintasi care au luptat cu perseverenta pentru dezvoltarea si afirmarea muzicii romanesti. Ca sef de orchestra a functionat la Teatrul National din Bucuresti, la Craiova si la Iasi. In aceasta calitate trebuia sa scrie muzica de scena la piesele aflate in repertoriu, dind astfel la iveala o creatie foarte bogata destinata teatrului. Alexandru Flechtenmacher a scris muzica pentru mai toate piesele romanesti de teatru aparute intre anii 1840-1880, creind in total circa 600 de piese muzicale, la productiile lui Vasile Alecsandri, C.Negruzzi, Matei Millo s.a. Iata cite-va titluri: Cinel-Cinel, Doi tarani si cinci cirlani, Coana Chinta, Piatra din casa, Cetatea Neamtului, Florin si Florica, Fluierul fermecat, Razvan si Vidra. Pe linga acestea a scris si numeroase operete, vodeviluri si cantonete. A compus operetele Baba Htrca (dupa textul lui Matei Millo), prima creatie romaneasca de acest gen, Urlta satului, Coana Chirita (dupa textele iui V.Alecsandri), cintece cu caracter mobilizator, care s-au bucurat de o mare popularitate Sfinta zi de libertate, Hora Unirii, vodeviluri, o Uvertura nationala etc.

SURSA 03

Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iaşi - d. 28 ianuarie 1898, Bucureşti), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, instituţie care a devenit ulterior Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.
Este autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi.
A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum şi primele vodeviluri şi cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri şi cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de ele însuşi, din care putem enumera opereta-vrăjitorie Baba Hârca, melodrama naţională cu cântece Cetatea Neamţului, operetele Crai Nou şi Sacagiu, vodevilurile Fermecătoriţa (după George Sand), Cimpoiul dracului şi Banii, gloria şi amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine şi Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
Compoziţii
* Baba Hârca, Operetă-vodevil în 2 acte (1848 Iaşi)
* Doi ţărani şi cinci cârlani, Vodevil, după Constantin Negruzzi, (1848 Iaşi)
* Barbu Lăutarul, după V. Alecsandri, (1850; 1854 Iaşi)
* Scara mâţei, Vodevil, (1850 Iaşi)
* Coana Chiriţa sau două fete şi-o neneacă, Vodevil, după V. Alecsandri
* Întoarcerea Coanei Chiriţa sau Coana Chiriţa în provincie, Vodevil, după V. Alecsandri, (1850 Iaşi)
* Banii, Gloria şi Amorul, Vodevil, (1861 Bucureşti)
* Răzvan şi Vidra Dramă istorică în 5 acte, după Bogdan Petriceicu Hasdeu, (1867 Bucureşti)
* Fata de la Cozia, Operă în 3 acte după Dimitrie Bolintineanu (1870, neterminată)

Repere: Alexandru Flechtenmacher , Teatrul National , muzica romaneasca