Anxietatea

Anxietatea - o temere nemotivata Sunt plin de griji, presimt lucruri inspaimantatoare, deseori ma simt tensionat si speriat, am nenumarate sentimente de neliniste, imi e greu sa ma relaxez, adorm greu, am dificultati in a ma concentra. Cam asta ar spune o persoana anxioasa daca ar incerca sa-si descrie starile prin care trece. Cum putem defini, de fapt, anxietatea sau cum poate fi ea redusa sau eliminata, depinde de fiecare caz in parte si cel mai indicat in asemenea situatii este sa luam legatura cu un specialist in domeniu.
Ce este anxietatea?
Anxietatea poate fi definita ca o tulburare a afectivitatii, manifestata prin stari de neliniste, teama si ingrijorare nemotivata, in absenta unor cauze care sa le provoace. Anxietatea se defineste ca "teama fara obiect", spre deosebire de fobie, care este "teama cu obiect".
Cum se manifesta?
Deseori anxietatea se manifesta sub forma unei stari de teama cauzata de o incertitudine, in care subiectul are impresia unei nenorociri iminente, care planeaza pretutindeni, il inconjoara, il patrunde, dar nu o poate defini si nici indeparta.
Starile de anxietate sunt insotite de fenomene organo-functionale, cum ar fi: palpitatii, greutate in respiratie, transpiratie etc. Psihologia se ocupa mult de anxietate sau de angoasa, intrucat considera ca aceasta este starea permanenta a omului. Ca simptom psihopatologic, anxietatea se intalneste in melancolia anxioasa, in nevroza obsesiva, fobica, in debutul psihozelor sau in afectiuni endocrine si cardiace.
Anxietatea are si aspecte pozitive?
Discutand despre anxietatea moderata (neliniste), putem spune ca are si o latura pozitiva, respectiv aceea de a-ti permite sa anticipezi realist o situatie adversa pe care o ai de infruntat. In acest caz, actioneaza ca un sistem de alarma cu efecte benefice. Constituie un lucru negativ numai daca se instaleaza fara motiv sau dureaza prea mult.
In cazul unor afectiuni somatice grave, orice persoana se simte speriata si dezorientata, insa acest lucru nu face decat sa accelereze evolutia bolii. In asemenea situatii este necesar sa reprogramam subconstientul, pentru a pune in miscare resursele de vindecare ale organismului - scopul propus: "Ma voi vindeca total."
Ce trebuie sa fac?
Hipnoza are rezultate foarte bune in reducerea anxietatii. Prin intermediul sugestiilor, subconstientul poate fi reprogramat si poate lucra in scopul reducerii anxietatii si temerii.
Exemple de (auto) sugestii:
• "Zi de zi sanatatea mea se imbunatateste";
• "Ma simt bine si capabil sa fac lucrurile pe care le doresc".
Adesea se recomanda si o restructurare cognitiva:
• eliminarea tendintei de a te simti respins de toata lumea;
• inlaturarea fanteziilor imaginative cu continut negativ;
• eliminarea modului de gandire "albul e negru".
Totodata sunt indicate activitatile care fac placere: hobby-uri, discutiile cu ceilalti, plimbarile in aer liber si asa mai departe, totul incarcat cu o doza mare de optimism.

Sursa: www.scritube.com

SURSA 03 ro.wikipedia.org

Anxietate (nevrotism) este o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz.
Unul dintre marii specialişti care s-au preocupat de problematica personalităţii umane a fost psihologul american R. B. Cattell. Acesta s-a născut în Anglia, în anul 1905, într-o familie de ingineri cu origini mai vechi în Scoţia, înrudită cu Mc.Ken Cattell, unul dintre părinţii psihologiei americane din secolul trecut, cel care a folosit pentru prima data termenul de test mental. La 19 ani, R. B. Cattell a obţinut la Universitatea din Londra diploma în fizică şi chimie. Spearman şi Bot i-au deschis gustul pentru psihologie, în special pentru măsurarea capacităţilor umane. În anul 1937 se stabileşte în USA ca cercetător în subordinea lui Thorndike la Teachers College (Columbia University). Din 1945 funcţionează ca profesor la Universitatea Illinois unde s-a preocupat în special de măsurarea trăsăturilor de personalitate. Printre instrumentele elaborate de el, se numără şi chestionarul de personalitate “C”.
Definirea generală a conceptelor utilizate
Nevrotismul Se prezintă ca un defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizică şi psihică fără vreun motiv obiectiv, rigiditate.
Anxietatea Se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică, iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezerve în asumarea unui risc, tremur şi alte reacţii neurovegetative, diverse semne psihosomatice.
S-a observat, în general, că există o tendinţă la nevrotici (care au o notă ridicată la nevrotism) de a avea o notă crescută şi la anxietate, însă acest fapt nu este suficient pentru a confunda anxietatea cu nevroza, sau pentru a asimila aceste concepte, deoarece nevroticii pot avea o notă foarte ridicată la anxietate într-o situaţie realmente provocatoare de anxietate. De aceea, ar fi o eroare să se confunde anxietatea cu nevroza. Anxietatea este deci “o emoţie penibilă de aşteptare”, “o teamă fără obiect” care se produce în aşteptarea unui eveniment, este o trăire subiectivă care poate fi supusă controlului voluntar prin dezvoltarea conştiinţei de sine.