Anunturi Gratuite

Aparatul Golgi

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Aparatul Golgi
Complexul Golgi este un organit celular prezent in toate tipurile de celule cu exceptia hematiei adulte. A fost descoperit in celula nervoasa Purkinje din cerebel in 1898 de catre Camillo Golgi, primind denumirea de aparat reticular intern Golgi. La microscopul luminescent poate fi evidentiat in celula proaspata cu colorantul rosu neutru, iar in celula fixata prin metale grele (osmium,argint, etc).
Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron complexul Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear situat intre nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana- celula formatoare de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala, complexul Golgi se deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea metabolica predominanta a unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar si in unele celule animale, complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni isolate sau grupate sub forma de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea de canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele doua fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In apropierea reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale acestuia in timp ce cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se aseamana cu membrane plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate morfologica si functionala:astfel complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala (pol proximal)asezata langa nucleu si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare. Pe aceasta fata se observa in general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce converg catre complexul Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ 60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de 6 nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare, membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata imatura la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia vor lua nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.

SURSA 02

Era la sfarsitul secolului XIX intr-un laborator din Italia la profesorul Camillo Golgi care studia diverse sectiuni prin tesuturi si organe animale impregnate cu azotat de argint. Laborantul savantului uita cateva sectiuni prin ganglion spinal de pisica si ganglion spinal de bufnita colorate cu azotat de argint. Era cat pe ce sa le arunce dar profesorul meticulos cum era il ruga sa i le aduca pentru a le observa mai atent la microscopul optic.
Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a numit-o “aparat reticular intern". Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.
Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si pregatirea sa-si sustina opiniile. Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se afla separati intre ei prin niste contacte numite sinapse.
Descoperirea lui Golgi a fost un mare progres al citologiei iar cea a lui Ramon I. Cajal a fost pasul decisiv in intemeierea neurohistologiei moderne.
Mai tarziu dupa vreo 50 ani, neincrederea unora in descoperirea lui Golgi s-a spulberat total caci organitul vazut de el la microscopul optic a fost evidentiat si cu microscopul electronic. De abia atunci ignoranta umana s-a spulberat si organitul acesta a fost denumit aparat Golgi in cinstea descoperitorului sau.
O situatie similara i s-a intamplat si savantului francez Louis Pasteur care a uitat pe pervazul laboratorului un stativ cu eprubete ce contineau amestecuri de ser cu pulbere de maduva spinarii de iepure mort de turbare. Statuse stativul acolo, expus la soare, aproape vreo luna si colaboratorii lui Pasteur au vrut sa-l arunce nemaiavand rabdarea de a-l testa pe alti iepuri sanatosi ca sa vada transmiterea virusului turbarii.
Insistenta lui Pasteur de a folosi totusi si acele amestecuri, in teste, a dus la celebra descoperire a vaccinului antirabic-descoperire capitala pentru imunologia si microbiologia moderna. Dar sa revenim la interesantul aparat al lui Golgi care astazi este studiat inca fiind comun atat in celulele umane si animale cat si in cele vegetale. Microscopia electronica a identificat in paratul lui Golgi trei componente principale (Plansa I):
1.Partea principala alcatuita dintr-un numar variabil (5-11) de saci turtiti si adesea usor curbati, asezati unul peste altul ca niste farfurii ce formeaza un teanc, se afla dispusa de obicei in vecinatatea nucleului, cu partea concava spre nucleu. Fata concava a sacilor Golgi este numita si fata de formare (sau cis) deoarece aici vin vezicule desprinse din RE-reticulul endoplasmic. Fata opusa sau externa-convexa este numita si fata de maturare (sau trans) fiindca de pe ea se desprind materiale spre periferie.
2.Intre fata cis si nucleu se observa vezicule mici de cativa nm (nanometri) ce se desprind din RE si fuzioneaza cu sacii Golgi, alcatuind asa numitele vezicule de tranzitie.
3.De pe fata trans sau externa a sacilor Golgi se detaseaza ca si de pe marginile teancului de saci membranosi, vezicule mari cu diametrul in jur de 0,3-3 µm numite vezicule de secretie. Aceste vezicule de secretie contin materiale produse de celula folosite pentru export adica pentru a fi eliminate prin exocitoza in procesul de secretie celulara.
Cele trei parti aratate au o continua dinamica deoarece se observa un continuu tranzit de vezicule de tranzitie ce se desprind din RE si apoi vezicule de secretie care parasesc fata externa-trans si marginile sacilor Golgi pentru a fi exportate din celula prin secretie celulara sau exocitoza sau pentru a forma organite noi cum sunt lizozomii etc. Care sunt functiile aparatului Golgi in celula? Esta o intrebare la care s-a raspuns partial.

SURSA 03

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular celular gasit la majoritatea eucariotelor, situat in centrul celulei. A fost identificat in 1898 de catre doctorul italian Camillo Golgi si a fost numit dupa el.
Functia principala a aparatului Golgi este procesarea si impachetarea macromoleculelor precum proteinele si lipidele care sunt sintetizate de celula. Este deosebit de important in procesarea proteinelor pentru secretie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei.
Rol
* Sinteza polizaharidelor;
* Stocarea polizaharidelor;
* Modificarea proteinelor nou-sintetizate in reticulul endoplasmic.
* Sortarea proteinelor cu diverse destinatii celulare.
* Formarea peretului celular la celulele vegetale.
Structura
Este format din niste saculeti aplatizati suprapusi (cisterne), dilatati la capete si inconjurati de micro si macrovezicule, generate de aceste cisterne. Forma dictiozomilor variaza de la o celula la alta (in starile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitati de o membrana simpla. În celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi,iar in celula vegetala se afla mai multe ansambluri de dictiozomi.
Complexul Golgi este un organit celular prezent in toate tipurile de celule cu exceptia hematiei adulte. A fost descoperit in celula nervoasa Purkinje din cerebel in 1898 de catre Camillo Golgi, primind denumirea de aparat reticular intern Golgi. La microscopul luminescent poate fi evidentiat in celula proaspata cu colorantul rosu neutru, iar in celula fixata prin metale grele (osmium,argint, etc).
Pozitia in celula:
Pozitia in celula este diferita dupa tipul si activitatea citosolului. In neuron complexul Golgi este dispus perinuclear, in celulele secretorii apare supranuclear situat intre nucleu si polul apical. In unele cellule specializate (celula tiroidiana- celula formatoare de hormon tiroidian) care au dubla polaritate functionala, complexul Golgi se deplaseaza frecvent intre cei doi poli in raport cu activitatea metabolica predominanta a unuia sau a altuia. In majotitatea celulelor vegetale dar si in unele celule animale, complexul Golgi apare sub forma de dictiozomi, fomatiuni isolate sau grupate sub forma de tubuli anastomazati intre ei sau sub forma de cisterne.
Organizarea structurala:
La microscopul luminescent complexul Golgi se prezinta sub diferite aspecte: retea de canalicule anastomazate,vacuole de diferite marimi,bastonase (dictizomi)
Organizarea ultrastructurala:
Microscopul electronic a aratat existenta a trei elemente componente in organizarea complexului Golgi:
1)pachete de saci turtiti sau cisterne asezate in stiva;
2)macrovezicule;
3)microvezicule.
Toate aceste trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane groase de aproximativ 6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor, asemanatoare ca organizare cu celalalte endomembrane lipoproteice, organizate in mosaic. Cele doua fete ale membranelor golgiene au insa proprietati tinctoriale diferite. In apropierea reticulului endoplasmic membranele golgiene se aseamana cu ale acestuia in timp ce cele mai indepartate, mai externe membrane golgiene se aseamana cu membrane plasmatica. Structurile golgiene prezinta polaritate morfologica si functionala:astfel complexul Golgi prezinta o fata convexa, proximala (pol proximal)asezata langa nucleu si si in stransa relatie cu reticulul endoplasmic numita fata imatura, sau fata formatoare. Pe aceasta fata se observa in general microveziculele asociate adeseori cu tubuli ce converg catre complexul Golgi. Acesti tubuli formeaza o placa cu orificii de aproximativ 60 nm.
Opus fetei formatoare se observa o fata concave, distala (pol distal) numita fata de maturare, unde se formeaza veziculele de secretie.
Membranele sacilor si veziculelor situate la polul golgian proximal sunt mai subtiri de 6 nm , fiind asemanatoare cu ale reticulului endoplasmic.Spre fata de maturare, membranele Golgiene se ingroase pana la 8nm, devin asimetrice si se apropie ca oraganizare si componenta chimica de membrane plasmatica.
Exista o miscare continua intre aceste structuri, in sensul migrarii lor de la fata imatura la fata de maturare. Microveziculele vor forma saci golgieni, iar din acestia vor lua nastere macroveziculele si apoi veziculele secretorii.

SURSA 02

Era la sfarsitul secolului XIX intr-un laborator din Italia la profesorul Camillo Golgi care studia diverse sectiuni prin tesuturi si organe animale impregnate cu azotat de argint. Laborantul savantului uita cateva sectiuni prin ganglion spinal de pisica si ganglion spinal de bufnita colorate cu azotat de argint. Era cat pe ce sa le arunce dar profesorul meticulos cum era il ruga sa i le aduca pentru a le observa mai atent la microscopul optic.
Spre mirarea sa in jurul nucleului celulei vazu o retea dantelata de firisoare pe care a numit-o “aparat reticular intern". Cu intuitie geniala Golgi nu a neglijat ceea ce descoperise si impotriva adversarilor sai a sustinut ca e vorba de o structura reala cu rol fiziologic celular pe atunci necunoscut si nicidecum un artificiu de tehnica.
Acest savant calit la cercetarea atenta a mii si mii de preparate avea autoritatea si pregatirea sa-si sustina opiniile. Anul 1906 avea sa-i aduca premiul Nobel pentru descoperirea sa alaturi de spaniolul Ramon I. Cajal-celebru neurohistolog-care tot prin metoda impregnarii cu azotat de argint a observat ca neuronii nu au continuitate celulara unii cu altii si deci nu fac un fel de sincitiu cum se credea, ci din contra, se afla separati intre ei prin niste contacte numite sinapse.
Descoperirea lui Golgi a fost un mare progres al citologiei iar cea a lui Ramon I. Cajal a fost pasul decisiv in intemeierea neurohistologiei moderne.
Mai tarziu dupa vreo 50 ani, neincrederea unora in descoperirea lui Golgi s-a spulberat total caci organitul vazut de el la microscopul optic a fost evidentiat si cu microscopul electronic. De abia atunci ignoranta umana s-a spulberat si organitul acesta a fost denumit aparat Golgi in cinstea descoperitorului sau.
O situatie similara i s-a intamplat si savantului francez Louis Pasteur care a uitat pe pervazul laboratorului un stativ cu eprubete ce contineau amestecuri de ser cu pulbere de maduva spinarii de iepure mort de turbare. Statuse stativul acolo, expus la soare, aproape vreo luna si colaboratorii lui Pasteur au vrut sa-l arunce nemaiavand rabdarea de a-l testa pe alti iepuri sanatosi ca sa vada transmiterea virusului turbarii.
Insistenta lui Pasteur de a folosi totusi si acele amestecuri, in teste, a dus la celebra descoperire a vaccinului antirabic-descoperire capitala pentru imunologia si microbiologia moderna. Dar sa revenim la interesantul aparat al lui Golgi care astazi este studiat inca fiind comun atat in celulele umane si animale cat si in cele vegetale. Microscopia electronica a identificat in paratul lui Golgi trei componente principale (Plansa I):
1.Partea principala alcatuita dintr-un numar variabil (5-11) de saci turtiti si adesea usor curbati, asezati unul peste altul ca niste farfurii ce formeaza un teanc, se afla dispusa de obicei in vecinatatea nucleului, cu partea concava spre nucleu. Fata concava a sacilor Golgi este numita si fata de formare (sau cis) deoarece aici vin vezicule desprinse din RE-reticulul endoplasmic. Fata opusa sau externa-convexa este numita si fata de maturare (sau trans) fiindca de pe ea se desprind materiale spre periferie.
2.Intre fata cis si nucleu se observa vezicule mici de cativa nm (nanometri) ce se desprind din RE si fuzioneaza cu sacii Golgi, alcatuind asa numitele vezicule de tranzitie.
3.De pe fata trans sau externa a sacilor Golgi se detaseaza ca si de pe marginile teancului de saci membranosi, vezicule mari cu diametrul in jur de 0,3-3 µm numite vezicule de secretie. Aceste vezicule de secretie contin materiale produse de celula folosite pentru export adica pentru a fi eliminate prin exocitoza in procesul de secretie celulara.
Cele trei parti aratate au o continua dinamica deoarece se observa un continuu tranzit de vezicule de tranzitie ce se desprind din RE si apoi vezicule de secretie care parasesc fata externa-trans si marginile sacilor Golgi pentru a fi exportate din celula prin secretie celulara sau exocitoza sau pentru a forma organite noi cum sunt lizozomii etc. Care sunt functiile aparatului Golgi in celula? Esta o intrebare la care s-a raspuns partial.

SURSA 03

Aparatul Golgi (sau dictiozom) este un organit celular celular gasit la majoritatea eucariotelor, situat in centrul celulei. A fost identificat in 1898 de catre doctorul italian Camillo Golgi si a fost numit dupa el.
Functia principala a aparatului Golgi este procesarea si impachetarea macromoleculelor precum proteinele si lipidele care sunt sintetizate de celula. Este deosebit de important in procesarea proteinelor pentru secretie. Aparatul Golgi este o parte a sistemului endomembranal al celulei.
Rol
* Sinteza polizaharidelor;
* Stocarea polizaharidelor;
* Modificarea proteinelor nou-sintetizate in reticulul endoplasmic.
* Sortarea proteinelor cu diverse destinatii celulare.
* Formarea peretului celular la celulele vegetale.
Structura
Este format din niste saculeti aplatizati suprapusi (cisterne), dilatati la capete si inconjurati de micro si macrovezicule, generate de aceste cisterne. Forma dictiozomilor variaza de la o celula la alta (in starile patologice au un aspect granulos). Sunt delimitati de o membrana simpla. În celulele animale se afla un singur ansamblu de dictiozomi,iar in celula vegetala se afla mai multe ansambluri de dictiozomi.
Publicitate

 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Cavitatea bucala ...
Cavitatea bucala sau gura este segmental initial sau facial al canalului alimentar. Aici au loc procese digestive ca: triturare, insalivatie, deglutitie. Cavitatea bucala mai serveste si la trecerea aerului in timpul respiratiei, cat si ...
Cromozomii si rolul lor in formarea unei noi vieti ...
Cromozomul este alcatuit dintr-o macromolecula de ADN, in constructia caruia intra mai multe gene lincate. Cromozomii indiferent de modul de organizare fizica si moleculara,sunt unitati genetice permanente,care isi conserva ...
Cerebelul - creierul mic ...
Introducere Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit ...
Sistemul digestiv ...
Sistemul digestiv (digestia) are loc intr-un tub lung de 9m ,in tubul digestiv care incepe cu cavitatea bucala (pe aici intra hrana) si se termina cu rectul (pe aici se indeparteaza substantele neasimilate). Partile principale sunt: ...
Evolutia omului ...
Evolutia nu are loc neaparat intr-o linie dreapta continua si cu o viteza constanta. Exista lacune in cunostintele noastre, si traiectoria exacta a evolutiei este necunoscuta, desi presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai ...
Cartoful ...
Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, ...
Somnul la om ...
În opozitie cu starea de veghe caracterizata prin activismul si luciditatea psihicului si identificabila cu constiinta, somnul poate fi definit ca o stare reversibila a organismului asociata cu scaderea pana la disparitie a ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Vanzari auto  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Aparatul Golgi

Administrare
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

copyright-footer

2007 - 2014 Ipedia.ro