Artropodele

Artropodele au luat nastere din viermii inelati anelizi, fapt dovedit de segmentarea corpului. Cele mai vechi artropode au aparut in era paleozoica. Ele sunt reprezentate prin: trilobiti, forme inrudite cu crustaceii giganti (Euripterus), care atingeau dimensiuni de 1 –2 m, si insecte de asemenea foarte mari (30 cm), asemanatoare cu libelulele. Artropodele reprezinta un grup foarte numeros de specii, al caror numar depaseste un milion. Ele se afla raspandite pe toata suprafata Pamantului, fiind intalnite in toate mediile de viata. Corpul are o simetrie bilaterala, cu o segmentatie inegala, observandu-se de cele mai multe ori trei parti distincte: cap, torace si abdomen. În cavitatea generala gasim si aici un sistem lacunar, determinat, de asemenea de o retea de tesut conjunctiv (parenchim), in care se afla sangele (lichidul celomic). Sistemul nervos este ganglionar, asmanator cu al viermilor inelati, iar organele de simt sunt destul de bine dezvoltate, fiind reprezentate prin ochi simpli (oceli), sau compusi, organe senzoriale tactile, olfactive si gustative. Aparatul digestiv este reprezentat printr-un tub digestiv, ale carui segmente sunt adaptate naturii hranei, si prin glane anexe ale tubului digestiv.
Hrana este de natura vegetala sau animala, avand diferentiat un aparat bucal, adecvat acesteia. Respiratia este traheala, branhiala, pulmonara sau cutanee, depinzand de mediul de viata. Aceste formatiuni sunt de origine ectodermica. Traheele sunt niste tuburi foarte ramificate, care alcatuiesc un sistem traheal. În interiorul lor se afla un fir chitinos, spiralat care le tine deschise.

Sursa: www.referatele.com

SURSA 03 referate-lucrari.com

Este de reţinut că la artropodele traheate sângele nu îndeplineşte şi funcţia de transport al gazelor, astfel că  traheele au rolul să conducă aerul încărcat cu oxigen până la  intimitatea ţesuturilor şi să ia de aici bioxidul de carbon, pentru a-l elimina.
Aparatul respirator este reprezentat printr-o inimă tubulară sau poligonală (multicamerală), situată dorsal, şi prin vase sanguine deschise, care sunt în legătură cu sistemul lacunar. Sângele este, în general, incolor, deşi conţine pigmenţi respiratori, şi se află atât în organele aparatului circulator, cât şi în lacune. Excreţia se face prin nefridii modificate, în număr pereche, fiind astfel omogene cu organele de excreţie ale viermilor inelaţi. 
Înmulţirea este sexuată. Sexele sunt separate, masculii deosebindu-se de femele prin unele caractere morfologice, observându-se astfel un dimorfism sexual. Trebuie reţinut faptul că unele artropode se înmulţesc prin ouă nefecundate, fenomen numit partogeneză.
În ceea ce priveşte dezvoltarea larvei, aceasta se face de cele mai multe ori prin metamorfoză, însoţită de mai multe năpârliri.
Având în vedere anumite caractere morfologice, artropodele se impart în două grupe: chelicerate, cu clasa arahnide, şi antenate, cu clasele crustacee, miriapode şi insecte.          
CELICERATELE
Clasa  arahnide
Arahnidele sunt artropode adaptate, în general, la viaţa terestră; numai unele forme, ca o adaptare secundară, duc o viaţă parazitară. Sunt animale carnivore, dar se întâlnesc şi forme care se hrănesc cu plante.
Corpul este alcătuit din cefalotorace şi abdomen. Pe cefalotorace sunt prinse toate apendicele, şi anume: partru perechi de picioare şi două perechi de maxile. La unele arahnide prima pereche de maxile a suferit modificări, transformându-se în arme de atac şi apărare, cunoscute sub numele de chelicere.
Arahnidele au mai mulţi ochi simpli şi sunt lipsite de antene.
Sistemul nervos, la cele mai multe, este concentrat în partea anterioară a corpului.
Tubul digestiv este adaptat să înmagazineze hrană de rezervă, având cecumuri (diverticule gastrice).
Respiraţia este traheală şi pulmonară.
Aparatul circulator este reprezentat printr-o inimă tubulară, aşezată dorsal, alcătuită din mai multe cămăruţe succesive (ventriculite), un sistem vascular deschis, slab dezvoltat şi un sistem lacunar.
Excreţia se face prin nefridii modificate, o pereche de tuburi Malpighi care se deschid în ultima parte a tubului digestiv.
În mulţirea se face prin ouă din care ies indivizi asemănători cu părinţii; nu se observă deci metamorfoză.  
Arahnidele se împart în trei ordine: scorpioni (scorpionide), păianjeni (arahnide) şi căpuşe (acarieni).