Calutul de mare (Hypocampus hypocampus) apartine speciei pestilor, desi forma lui se deosebeste mult de acestia. Dar respira lafel, prin branhii, iar caracteristicile lui principale sunt asemanatoare cu ale pestilor. Aspectul de cal i-a dat numele de “calut de mare" .Traieste in preajma coralilor, printre algele de pe fundul marii, de care se agata cu coada. Aceasta este cea mai uimitoare specie de vietuitoare marine, fiindca masculul aduce pe lume “noii urmasi" ai familiei: femela depune circa 1500 de oua in punga pe care masculul o are in acest scop. Peste aproximativ 4-6 saptamani, masculul calut de mare aduce pe lume urmasii. Nasterea poate dura chiar si doua zile. Urmasii au doar un centimetru, dar seamana leit cu parintii. Desi sunt inca vulnerabili, puii pot supravietui singuri chiar si in conditii extreme. Alt lucru care atrage atentia la calul de mare ar fi acela ca acest animal are o statura destul de verticala. Gura este foarte mica si se misca foarte incet. Atunci cand se hranesc, calutii  de mare nu obisnuiesc sa "alerge" dupa hrana, cum fac pestii. Ei isi folosesc coada lunga pentru a apuca plantele care sunt in adancuri si apoi le mananca. Acesta este unul din motive pentru care nu e bine sa alaturi calul de mare si pestii intr-un acvariu. In mod sigur, pestii ar muri de foame cu toata mancarea care ar fi pusa special pentru ei. Formatul corpului precum si culoarea acestora fac deseori ca acestia sa se poata camufla foarte bine printre plantele sau pietrele aflate in adancurile marilor, fiind un mijloc de protectie. Romfilatelia, societatea specializata in editarea si  comercializarea marcilor postale romanesti, a introdus in circulatie  emisiunea de timbre Fauna din Marea Neagra. Calutul de mare este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominala de 70  de bani.
ORDINUL nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor masuri de protectie pentru unele specii de pesti cu valoare economica si/sau ecologica reglementeaza protejarea speciilor de pesti cu valoare ecologica interzise la pescuit in scop comercial in vederea comercializarii, cat si la pescuitul in scop recreativ/sportiv.
Printre acestea (obletele mare, tiparul, zvarluga de balta, babusca, morunasul, bibanul mic, nisiparnita de Dunare, etc.), la nr. 42 este calutul de mare comun (Hyppocampus guttulatus), iar la nr. 43 este calutul de mare mic (Hyppocampus microstephanus).

Sursa: www.tpu.ro

SURSA 03 ceimici.ro

Calutul de Mare - Hippopocamus Guttulatus – este o curiozitate a naturii.
Corpul calutului este subţirel, masurand 5 - 20 cm, are forma de S si este acoperit cu placute osoase. Pe spate prezinta nişte aripioare care îl ajuta să înoate, iar pe cap si spate calul de mare are tuberculi mai mult sau mai putin ascuţiţi.
Calutul se poate intalni într-o varietate de culori de la roşu pâna la auriu, roşcat-cafeniu sau negricios-cafeniu. Respiră la fel ca beştii, prin branhii, iar caracteristicile lor principale sunt asemănătoare cu ale peştilor.
Traieste in apele tropicale si temperate, in vegetatia de pe funduri pietroase de mare, printre corali, de care se agata cu ajutorul cozii, inotand vertical, sau inatand cate doi - prinsi unul de altul prin coada. Calutul se hraneste prin aspirarea apei in care se gasesc alge, mici crustacei si alte microorganisme.
Calul de Mare este o vietuitoare uimitoare, singura specie la care femela depune circa 1500 de oua în punga pe care masculul o are în acest scop si peste aproximativ 4-6 săptămâni, masculul-căluţ de mare aduce pe lume puii care au doar un centimetru. Deşi sunt încă vulnerabili, puii pot supravieţui singuri chiar şi în condiţii extreme.
O alta curiozitate a acestui pestisor consta in aceea că poate să-şi schimbe culoarea în funcţie de mediul înconjurător, apărându-se astfel de duşmani si îşi poate mişca ochii independent unul de altul.
In China calutii de mare sunt folositi in scopuri terapeutice, motiv pentru care sunt foarte cautati.
In prezent ei reprezinta o specie pe cale de disparitie si se incearca protejarea lor..