Anunturi Gratuite

Carbuni

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Carbuni

Alaturi de petrol, gaze naturale, asfalt, ozocherita si sisturi bituminoase, carbunii de pamant fac parte din categoria rocilor caustobiolitice, de natura organica. Desi in China carbunii au fost cunoscuti inca din antichitate, in Europa au fost utilizati drept combustibil abia in secolele XI-XII (Anglia). Extractia carbunelui are in Romania o veche traditie. Primele exploatari industriale (desi rudimentare) sunt cunoscute din anul 1790 in Banat (Anina Doman, Secu),  la Comanesti  (1835), la Codlea in jud. Brasov (1830) si, la BaraoIt in judetul Covasna (1830-1839). Dupa anul 1840 sunt cunoscute exploatarile din bazinul Petrosani, remarcandu-se cele de la Petrila, Vulcan, Lonea, Aninoasa si Lupeni. Pana la primul razboi mondial, productia de carbuni a tarii era neinsemnata. Odata cu dezvoltarea cailor ferate, ca principal consumator, extractia a cunoscut un ritm inalt de crestere, cu variatii insemnate de la o perioada la alta. In perioada postbelica  productia de carbuni a crescut ca urmare a utilizarii in termoenergie si siderurgie.
Tipuri de carbuni:
Carbunii se impart in doua mari categorii: carbuni superiori si carbuni inferiori.
Carbuni superiori:
Antracitul – are o putere calorica de peste 8 000 Kcal/kg. A fost semnalat in 1890 la Schela-Gorj). Este exploatat in muntii Valcanului, intr-o zona cu o tectonica foarte complicata. Lentilele de antracit au pana la 4 m grosime, iar productia (circa 10 000 t/an) se utilizeaza la fabricarea carbidului.
Huila (5.7 mil. t) este un carbune valoros, cu proprietati de cocsificare (avand – 75-90% carbon) si o putere calorica de 6 000-8 000 Kcal/Kg. Se extrage din doua bazine: bazinul Petrosani si bazinul Banatului.
In categoria carbunilor inferiori intra:
Carbunii bruni (600 000 t) au o capacitate calorica de pana la 5 000 Kcal/Kg si un continut in carbon de 65-75%. Predominant sunt utilizati in termocentrale si la fabricarea brichetelor; cei din vestul Vaii Jiului au insa proprietati de cocsificare.
Lignitul. Prin volumul exploatarii (36 mii. t) lignitul este cel mai important carbune. Rezervele (impreuna cu carbunii bruni) sunt apreciate la circa 3,9 mld tone. Utilizarea cea mai larga o are in termoenergie.
In afara de categoriile de carbuni amintiti mai sus in tata noastra se mai exploateaza turba si sisturi bituminoase.
Turba, avand o putere calorica redusa (2 000-3 000 Kcal/Kg) apare frecvent in depresiunile intramontane (Dorna, Ciuc, Giurgeu, Brasov, Borsec, Bilbor s.a.) si pe culmile muntilor Calimani, Ciuc, Semenic, Gilau, Harghita s.a. Se utilizeaza in medicina si in agricultura ca ingrasamant organic.
Şisturile bituminoase au o putere calorica redusa (1 000-1 200 Kcal/Kg) si dispun de rezerve importante; spre exemplu, pentru aria Anina-Doman acestea s-au estimat la 1,3 mld t.
Principalele bazine si centre de prelucrare:
Huila
Calitatea carbunilor din depresiunea Petrosani creste spre baza si de la est la vest. Campurile miniere din vest (Lupeni, Uricani, Vulcan, Paroseni) contin huila cocsificabila, in schimb cele din est (Lonea, Petrila, Aninoasa, Livezeni, Dalja) contin huila necocsificabila.
Huila energetica necocsificabila extrasa din zona de est a bazinului este utilizata drept combustibil la termocentralle Paroseni si Mintia-Deva.
A doua zona huilifera (huila de calitate superioara) o constituie Muntii Banatului. Aici sunt cunoscute exploatarile de la Anina, Doman, Secu, Lupac, Bigar, Cozla (jud Caras-Severin), precum si Baia Noua (judetul Mehedinti).
Din cauza continutului mare de cenusa (44%), pentru fabricarea cocsului, huila trebuie mai intai spalata (in vederea reducerii continutului de cenusa la sub 9 %), operatie ce se face in instalatiile de la Petrila, Lupeni si Coroiesti - ultima fiind si cea mai moderna.
Carbunele brun
Cunoscut prin exploatarea carbunelui brun este Bazinul Comanesti (p-palele mine: Comanesti, Laloaia, Lapos, Salatruc, Larga, Leorda si Vermesti).  Carbunele   brun    este   deasemenea   cunoscut   in   bazinele   Ţebea (aici transportul carbunelui la termocentrala se face cu un funicular lung de 4.8 km), Mesteacan (judetul Hunedoara) si Almasului (p-palele mine: Ticu, Tamasa, Lupoaia, Surduc si Cristoltel - judetul Salaj).
Lignit
Exploatarea lignitului este cunoscuta indeosebi intr-o serie de zone ale tarii, precum:
- bazinul carbonifer Rovinari-Tismana care alimenteaza termocentralele Rovinari, Turceni, Rogojelu si Targu Jiu;
- bazinul carbonifer Motru cu predominarea exploatarii in subteran; carbunele energetic din bazinul Motrului alimenteaza centrala electrica si de termoficare Isalnita - Craiova si, in parte, centrala termoelectrica Turceni, iar de curand si centralele Craiova II si Drobeta -Turnu Severin;
- bazinul carbonifer Valea Jiltului care alimenteaza in parte termocentrala Turceni;
- bazinul Horezu-Sud  valorificat  in   principal   pentru   aprovizionarea centralei electrice de termoficare Ramnicu Valcea;
- bazinul Munteniei Centrale situat intre vaile Argesului si Buzaului, cunoscut prin exploatarile de la Schitu Golesti - Campulung (judetul Arges), Ceptura si Filipestii de Padure (judetul Prahova), Doicesti (judetul Dambovita).
- bazinul Crisanei situat intre Crisul Repede si Crasna;
- bazinul Baraolt (judetul Covasna) cunoscut prin exploatarea lignitului in mine si cariere.
Turba
Principala zona de extractie a turbei este Dersca (jud Botosani).
Sisturi bituminoase
In Romania principalele perimetre de extragere a sisturilor bituminoase sunt Anina-Doman, Argel-Vama, Putna-Sucevita, Brodina-Molid, Slanic Moldova, Harja-Poiana Sarata, Basca Chiojdului-Valea Buzaului-Valea Fundul Nehoiului, Depresiunea Maramuresului si Depresiunea colinara a  Transilvaniei care  ar  totaliza o rezerva de cca 10 mld tone.
Particularitatile industriei carbunelui
- Concentrarea in proportie de peste 85% a productiei de carbuni din bazinele Olteniei  (Rovinari, Motru, Valea Jietului), bazinul Petrosani; zona dintre Olt si Motru avand cea mai importanta contributie la asigurarea bazei energetice a tarii;
- Industria carbonifera ocupa in principal forta de munca masculina, fapt ce impune amplasarea in aceasta zona a unor intreprinderi ale industriei usoare pentru a asigura cresterea gradului de ocupare si a fortei de munca feminine.
- Dezvoltarea industriei carbunelui in perspectiva este o necesitate ce trebuie sustinuta  atat  prin   cresterea   gradului   de   cunoastere   a   rezervelor,  dezvoltarea capacitatilor de productie existente si crearea de altele noi, cat mai ales prin perfectionarea tehnologiilor de exploatare;
- Zonele de exploatare a carbunelui se disting deja prin metamorfozari uneori de neimaginat ale teritoriului, generand un nou tip de relief – relieful antropic.    Evident    ca    asemenea     metamorfoze     influenteaza    aspectele fundamentale  ale  calitatii  vietii   in   zonele   respective,   creeaza   echilibre si dezechilibre cu efecte imprevizibile.
lndustria de cocsificare a carbunelui
Industria cocso-chimica este o ramura importanta pentru dezvoltarea siderurgiei si, implicit, a industriei constructiilor de masini. Pana la cel de-al doilea razboi mondial, cocsul metalurgic se producea la Resita, unde functionau doua baterii a cate 40 mii t/an, iar huila cocsificabiia se obtinea in principal din bazinul Anina. Ţinand seama de conditiile favorabile pe care le ofera aprovizionarea cu huila cocsificabiia din bazinul Petrosani, la Hunedoara a fost realizata o noua uzina cocso-chimica, la fel ca si la Combinatul siderurgic din Calan.

Sursa: www.1referat.ro

Alaturi de petrol, gaze naturale, asfalt, ozocherita si sisturi bituminoase, carbunii de pamant fac parte din categoria rocilor caustobiolitice, de natura organica. Desi in China carbunii au fost cunoscuti inca din antichitate, in Europa au fost utilizati drept combustibil abia in secolele XI-XII (Anglia). Extractia carbunelui are in Romania o veche traditie. Primele exploatari industriale (desi rudimentare) sunt cunoscute din anul 1790 in Banat (Anina Doman, Secu),  la Comanesti  (1835), la Codlea in jud. Brasov (1830) si, la BaraoIt in judetul Covasna (1830-1839). Dupa anul 1840 sunt cunoscute exploatarile din bazinul Petrosani, remarcandu-se cele de la Petrila, Vulcan, Lonea, Aninoasa si Lupeni. Pana la primul razboi mondial, productia de carbuni a tarii era neinsemnata. Odata cu dezvoltarea cailor ferate, ca principal consumator, extractia a cunoscut un ritm inalt de crestere, cu variatii insemnate de la o perioada la alta. In perioada postbelica  productia de carbuni a crescut ca urmare a utilizarii in termoenergie si siderurgie.
Tipuri de carbuni:
Carbunii se impart in doua mari categorii: carbuni superiori si carbuni inferiori.
Carbuni superiori:
Antracitul – are o putere calorica de peste 8 000 Kcal/kg. A fost semnalat in 1890 la Schela-Gorj). Este exploatat in muntii Valcanului, intr-o zona cu o tectonica foarte complicata. Lentilele de antracit au pana la 4 m grosime, iar productia (circa 10 000 t/an) se utilizeaza la fabricarea carbidului.
Huila (5.7 mil. t) este un carbune valoros, cu proprietati de cocsificare (avand – 75-90% carbon) si o putere calorica de 6 000-8 000 Kcal/Kg. Se extrage din doua bazine: bazinul Petrosani si bazinul Banatului.
In categoria carbunilor inferiori intra:
Carbunii bruni (600 000 t) au o capacitate calorica de pana la 5 000 Kcal/Kg si un continut in carbon de 65-75%. Predominant sunt utilizati in termocentrale si la fabricarea brichetelor; cei din vestul Vaii Jiului au insa proprietati de cocsificare.
Lignitul. Prin volumul exploatarii (36 mii. t) lignitul este cel mai important carbune. Rezervele (impreuna cu carbunii bruni) sunt apreciate la circa 3,9 mld tone. Utilizarea cea mai larga o are in termoenergie.
In afara de categoriile de carbuni amintiti mai sus in tata noastra se mai exploateaza turba si sisturi bituminoase.
Turba, avand o putere calorica redusa (2 000-3 000 Kcal/Kg) apare frecvent in depresiunile intramontane (Dorna, Ciuc, Giurgeu, Brasov, Borsec, Bilbor s.a.) si pe culmile muntilor Calimani, Ciuc, Semenic, Gilau, Harghita s.a. Se utilizeaza in medicina si in agricultura ca ingrasamant organic.
Şisturile bituminoase au o putere calorica redusa (1 000-1 200 Kcal/Kg) si dispun de rezerve importante; spre exemplu, pentru aria Anina-Doman acestea s-au estimat la 1,3 mld t.
Principalele bazine si centre de prelucrare:
Huila
Calitatea carbunilor din depresiunea Petrosani creste spre baza si de la est la vest. Campurile miniere din vest (Lupeni, Uricani, Vulcan, Paroseni) contin huila cocsificabila, in schimb cele din est (Lonea, Petrila, Aninoasa, Livezeni, Dalja) contin huila necocsificabila.
Huila energetica necocsificabila extrasa din zona de est a bazinului este utilizata drept combustibil la termocentralle Paroseni si Mintia-Deva.
A doua zona huilifera (huila de calitate superioara) o constituie Muntii Banatului. Aici sunt cunoscute exploatarile de la Anina, Doman, Secu, Lupac, Bigar, Cozla (jud Caras-Severin), precum si Baia Noua (judetul Mehedinti).
Din cauza continutului mare de cenusa (44%), pentru fabricarea cocsului, huila trebuie mai intai spalata (in vederea reducerii continutului de cenusa la sub 9 %), operatie ce se face in instalatiile de la Petrila, Lupeni si Coroiesti - ultima fiind si cea mai moderna.
Carbunele brun
Cunoscut prin exploatarea carbunelui brun este Bazinul Comanesti (p-palele mine: Comanesti, Laloaia, Lapos, Salatruc, Larga, Leorda si Vermesti).  Carbunele   brun    este   deasemenea   cunoscut   in   bazinele   Ţebea (aici transportul carbunelui la termocentrala se face cu un funicular lung de 4.8 km), Mesteacan (judetul Hunedoara) si Almasului (p-palele mine: Ticu, Tamasa, Lupoaia, Surduc si Cristoltel - judetul Salaj).
Lignit
Exploatarea lignitului este cunoscuta indeosebi intr-o serie de zone ale tarii, precum:
- bazinul carbonifer Rovinari-Tismana care alimenteaza termocentralele Rovinari, Turceni, Rogojelu si Targu Jiu;
- bazinul carbonifer Motru cu predominarea exploatarii in subteran; carbunele energetic din bazinul Motrului alimenteaza centrala electrica si de termoficare Isalnita - Craiova si, in parte, centrala termoelectrica Turceni, iar de curand si centralele Craiova II si Drobeta -Turnu Severin;
- bazinul carbonifer Valea Jiltului care alimenteaza in parte termocentrala Turceni;
- bazinul Horezu-Sud  valorificat  in   principal   pentru   aprovizionarea centralei electrice de termoficare Ramnicu Valcea;
- bazinul Munteniei Centrale situat intre vaile Argesului si Buzaului, cunoscut prin exploatarile de la Schitu Golesti - Campulung (judetul Arges), Ceptura si Filipestii de Padure (judetul Prahova), Doicesti (judetul Dambovita).
- bazinul Crisanei situat intre Crisul Repede si Crasna;
- bazinul Baraolt (judetul Covasna) cunoscut prin exploatarea lignitului in mine si cariere.
Turba
Principala zona de extractie a turbei este Dersca (jud Botosani).
Sisturi bituminoase
In Romania principalele perimetre de extragere a sisturilor bituminoase sunt Anina-Doman, Argel-Vama, Putna-Sucevita, Brodina-Molid, Slanic Moldova, Harja-Poiana Sarata, Basca Chiojdului-Valea Buzaului-Valea Fundul Nehoiului, Depresiunea Maramuresului si Depresiunea colinara a  Transilvaniei care  ar  totaliza o rezerva de cca 10 mld tone.
Particularitatile industriei carbunelui
- Concentrarea in proportie de peste 85% a productiei de carbuni din bazinele Olteniei  (Rovinari, Motru, Valea Jietului), bazinul Petrosani; zona dintre Olt si Motru avand cea mai importanta contributie la asigurarea bazei energetice a tarii;
- Industria carbonifera ocupa in principal forta de munca masculina, fapt ce impune amplasarea in aceasta zona a unor intreprinderi ale industriei usoare pentru a asigura cresterea gradului de ocupare si a fortei de munca feminine.
- Dezvoltarea industriei carbunelui in perspectiva este o necesitate ce trebuie sustinuta  atat  prin   cresterea   gradului   de   cunoastere   a   rezervelor,  dezvoltarea capacitatilor de productie existente si crearea de altele noi, cat mai ales prin perfectionarea tehnologiilor de exploatare;
- Zonele de exploatare a carbunelui se disting deja prin metamorfozari uneori de neimaginat ale teritoriului, generand un nou tip de relief – relieful antropic.    Evident    ca    asemenea     metamorfoze     influenteaza    aspectele fundamentale  ale  calitatii  vietii   in   zonele   respective,   creeaza   echilibre si dezechilibre cu efecte imprevizibile.
lndustria de cocsificare a carbunelui
Industria cocso-chimica este o ramura importanta pentru dezvoltarea siderurgiei si, implicit, a industriei constructiilor de masini. Pana la cel de-al doilea razboi mondial, cocsul metalurgic se producea la Resita, unde functionau doua baterii a cate 40 mii t/an, iar huila cocsificabiia se obtinea in principal din bazinul Anina. Ţinand seama de conditiile favorabile pe care le ofera aprovizionarea cu huila cocsificabiia din bazinul Petrosani, la Hunedoara a fost realizata o noua uzina cocso-chimica, la fel ca si la Combinatul siderurgic din Calan.

Sursa: www.1referat.ro

Publicitate

SURSA 03 scritube.com

Carbunii fosili sau carbunii de pamant s-au format din plante si arbori prin transformari biologice (sub actiunea unor microorganisme) si chimice, in timpul unor lungi perioade in conditii nu prea bine cunoscute, dar in orice caz in absenta oxigenului din aer (caci putrezirea obisnuita, in conditii aerobe, duce numai la CO2, H2O, NH3, etc.) In cursul acestor transformari anaerobe, oxigenul continut in materialul initial s-a eliminat, in cea mai mare parte, sub forma de H2O si CO2, iar azotul sub forma de NH3 si N2. In cursul acestui proces lent de incarbonizare, continutul in carbon a crescut cu varsta zacamantului. Dupa urmele gasite au putut fi indentificate speciile botanice din care s-au format diferitii carbuni.
Se disting 2 specii principale ( si numeroase varietati ) de carbuni:
Superioara(antracitul, huila si lignitul-care au procent de carbon mare si putere calorica mare);antracitul si huila lasa pe o placa de portelan poros o dara neagra
Inferioara(carbunele brun si turba-care au un procent de carbon mic si putere calorica  mica);lasa pe o placa de portelan poros o dara cafenie
Lignitul, in care se mai recunoaste structura lemnului initial, este o varietate de carbune brun. Turba, care se mai formeaza si in zilele noastre din muschi si plante acvatice ce apar in mlastini sau turbarii, este un carbune inferior ce retine multa apa. In antracit incarbonizarea este cea mai avansata.
Desi aflorimentele de carbune au aparut din vremuri preistorice, utilizarea carbunelui drept combustibil este comparativ recenta.Timp de mii de ani carbunele era considerat o simpla piatra neagra.Exista dovezi ca britanicii antici au folosit carbunele drept combustibil si ca romanii au aflat de la ei valoarea sa.Prima referire scrisa la carbune apare intr-o cronica anglo-saxona din secolul X. Carbunele contine carbon,care-i ofera si acea culoare neagra, caracteristica, si gaze inflamabile cum ar fi hidrogenul, azotul si oxigenul.
De-a lungul secolelor s-a raspandit utilizarea carbunelui pentru incalzirea gospodariilor.Insa carbunele moale utilizat , usor de obtinut, a provocat o poluare grava sub forma fumului si funinginii continand compusi sulfurati ce provoaca ploi acide care distrug vegetatia, ucide pestii si alte creaturi marine,provocand si deteriorarea carbunilor cladirilor construite din caramizi si piatra.Pentru  a-i diminua utilizare,carbunele a fost puternic impozitat si in multe locuri ,arderea lui a fost interzisa din cauza pericolului asupra sanatatii publice.Consumul de carbune a crescut rapid in anii 1700 pe timpul Revolutiei Industriale cand a jucat un rol insemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele era combustibil pentru masinile cu aburi si din el se obtinea cocsul (o forma dura si poroasa a carbonului utilizata in otelarie si drept combustibil ).  
Carbunii negri si grafit artificial prin descompunerea termica a multor materiale organice se obtin numeroase varietati de carbune negru. Proprietatile acestora difera mult cu substanta initiala si cu conditiile in care a fost efectuata carbonizarea.
Aspectul macroscopic al carbunelui negru este amorf, dar la cercetarea cu raze X au fost observate, la multe specii de carbuni negri, aspecte asemanatoare cu ale grafitului. Carbunele negru este un conglomerat de cristalite minuscule, orientate neregulat in toate directiile posibile si legate intre ele intr-un mod ce nu este inca bine cunoscut. Din cauza acestei structuri, carbunele negru, in general, conduce rau caldura si electricitatea.
Carbunele este zacamantul cel mai bogat in combustibil fosil.Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 ani,la o rata de consum cu cea actuala,si multi experti sunt de parere ca exista cam de 15 ori mai mult carbune ramas nedescoperit.3 tari detin doua treimi din rezervele mondiale descoperite.SUA are 30% ,Rusia si statele aliate cam 25%, iar China 10%.Restul rezervelor sunt situate in:     (Australia,Canada,India,Germania,Polonia,Africa de sud si Marea Britanie).In America de sud doar patru tari Argentina,Brazilia,Chile si Columbia detin zacaminte situate in carbuni.Cea mai mare parte a carbunelui este ingropat adanc sub padurile tropicale unde este greu de exploatat.Dintre cele 52 de tari africane, doar 8 exploateaza:Africa de sud si Zimbabwe,cu cele mai mari zacaminte,Algeria,Maroc,Mozambic,Tanzania,Nigeria si Zair.


 
  Trimite opinia ta !     Total 3 comentarii     Vezi comentariile
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Nota 4.33

Obtinuta din 3 voturi.

Enciclopedie
Poluarea solului ...
Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea ...
Reciclarea ...
Reciclarea materialelor plastice s-a dezvoltat constant si se realizeaza intr-o gama larga in multe tari. Exista inca probleme tehnice, economice si structurale de depasit, dar posibilitatile sunt vaste. Cu toate ca unele mase plastice ...
Gaze naturale ...
Petrolul si gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi care se gasesc ca zacaminte in scoarta pamantului in diferite regiuni. Gazele naturale sunt alcatuite aproape exclusiv din termeni inferiori (cu numar mic de atomi de carboni) ...
Energia Solara ...
Soarele este o sursa imensa de energie. Aceasta ajunge pe Terra sub forma de radiatii solare, radiatii care pot fi captate si transformate in alte forme de energie: electrica, mecanica sau termica. Astfel, energia solara isi poate gasi ...
Schimbarile climatice ...
Schimbarile climatice reprezinta una din cele mai mari provocari cu care ne confruntam. Potrivit celui de-al Patrulea Raport Global de Evaluare al Grupului Interguvernamental privind Schimbarile Climatice – IPCC ( ...
Poluarea apelor - efecte ...
Poluarea apelor si efectele poluarii apelor Multa vreme am crezut – sau in orice caz am actionat ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, “digera" tot ce putem sa aruncam in ea; cu alte cuvinte, ...
Poluarea aerului ...
Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera, amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc. Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Vanzari auto  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Carbuni

Administrare Ipedia.ro
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

copyright-footer

2007 - 2014 Ipedia.ro