Cartoful

Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, aproximativ 15-20 tone la 5000 mp. Primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar cu un amestec de mranita si cenusa. In vederea obtinerii de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare este recomandat ca sa fie deja incoltiti. Plantarea cartofilor se va face cat mai devreme, recomandat la inceputul lunii martie in zonele mai calde si in jurul datei de 15 aprilie in zonele mai reci.
Pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara, se vor folosi adaposturi din folie de polietilena.
Se recomanda pastrarea unei distante de 30-35 cm pe rand si de 60-70 cm intre randuri, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 13-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti.
Ingrijirea culturii de cartofi
Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele.
Cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar pentru a obtine productii mari, prima oara la 10-15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile.
Pentru prima recolta se desface cu grija pamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculii mai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi. Este necesar sa se foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic etc.
Principalii constituenti ai cartofului
- sunt : apa 74,68%, hidrati de carbon 22%, protide 1,88%, lipide 0,14%, saruri minerale 1,06%.
Cenusile contin mai ales saruri de potasiu, 1 kilogram de cartofi furnizand organismului circa 5g de potasiu.
Cartoful este bogat in vitamine din complexul B, dar nu trebuie neglijata nici cantitatile de vitamina C si K. Sarurile minerale ale cartofului sunt evident in functie de calitatea solului - doliu, calciu, magneziu, precum si oligoelemente : fosfor, fier, mangan, cupru, sulf.
Proprietatile cartofului
- sanatos, hranitor, foarte digest - mai ales copt in coaja lui
- aliment energetic permis diabeticilor, obezilor si tuturor celor predispusi la ingrasare
- aliment de balast ce inlesneste functiile intestinale
- anti-ulceros
- cicatrizant
Extractul (sucul crud) este un bun diuretic, un calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive si un eficient antispasmodic.
Indicatii de utilizare ale cartofului
- ca leguma: intretinator general al sanatatii, artritism, obezitate, diabet;
- extract crud : gastrite, ulcere gastrice si duodenale, dispepsii hepatism si litiaza biliara, constipatie, hemoroizi, scorbut.

Sursa: www.gradina-online.ro

SURSA 03 ceai-medicinal.ro

Cartoful este o planta cu flori albe sau violete si cu tulpini subterane ingropate (tuberculi) de forma rotunda, ovala sau alungita.
Constituentii principali ai cartofului sunt:
- apa 75%, hidrati de carbon 22%, protide, lipide, saruri minerale de sodiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan , cupru si multe saruri de potasiu.
Cartoful este un aliment hranitor si foarte digerabil, este un intretinator al sanatatii, fiind recomandat in artrism, obezitate si diabet (cartoful copt in cuptor sau inabusit poate inlocui painea).
Extractul crud de cartof poate fi folosit in gastrite, ulcere gastrice si duodenale, hepatism si litiaza biliara, contipatie, hemoroizi si scorbut.