Cimentul

Materii prime Principalele materii prime necesare pentru producerea cimentului (calcarul, argila) sunt extrase din cariere, unde dupa concasarea primara , sunt transportate pe amplasamentul fabricii pentru depozitare si pregatire ulterioara . Argila are umiditate mare la exploatare astfel incat necesita uscare. Alte materii prime, minereul de fier (cenusa de pirita), zgura granulata de furnal etc sunt aprovizionate de la furnizori externi. Amestecul de materii prime se realizeaza in proportia stabilita prin retetele de fabricatie realizate in urma analizelor oxidice efectuate asupra materiilor prime Procedura de obtinere a cimentului
Materiile prime in proportiile stabilite dozate si cantarite cu ajutorul cantarelor de banda sunt macinate si uscate in mori cu bile sub forma unei pulberi fine numite faina bruta, folosindu-se mai ales gazele provenite de la instalatia de exhaustare a cuptorului. Faina este omogenizata si depozitata in silozuri dupa care este introdusa in sistemul cuptorului rotativ.
Materialul se alimenteaza pe la partea superioara a cicloanelor si circula in sens descendent in contracurent cu gazele rezultate din procesul de ardere care circula prin cicloanele separatorului de la treptele inferioare spre cele superioare. In acest fel gazele se racesc pe masura ce faina bruta se preincalzeste si incepe procesul de decarbonatare.

Sursa: www.comarion.ro

SURSA 03 astrans.ro

Cimentul reprezinta cel mai important material de constructie folosit la fabricarea betonului. Cimentul este un liant hidraulic care, in amestec cu apa, formeaza o pasta ce face priza si se intareste. Dupa intarire, isi mentine rezistenta si stabilitatea, chiar si sub apa.
In prezent, pe piata materialelor de constructii exista mai multe tipuri de ciment. Intrucat in ultimii ani s-au produs schimbari profunde atat in domeniul materialelor de constructii cat si in normele tehnice in constructii consideram ca este necesar sa facem unele precizari legate de modul de utilizare a cimenturilor.
Mentionam ca, din pacate, exista unele confuzii in ceea ce priveste tipurile de ciment si de betoane preparate cu ciment, fapt ce poate duce la utilizarea necorespunzatoare a acestora si, respectiv, la o diminuare a performantelor sau chiar la compromiterea unor elemente structurale sau a intregii structuri de rezistenta realizate.
Riscuri principale pentru sănătate
Iritaţia pielii produsă de cimentul proaspăt, putând conduce la arsuri, la deshidratarea pielii şi la apariţia crăpăturilor la nivelul epidermei;
Eczema de contact, determinată de prezenţa cromului hexavalent (crom VI) şi a cobaltului în cimenturi;
Iritaţii oculare în caz de stropire cu ciment în ochi;
Rinite provocate de inhalarea cimentului uscat.
Cromul VI este prezent în cimenturi sub formă de impuritate. El a fost clasificat de Uniunea Europeană în categoria substanţelor ce trebuie asimilate agenţilor cancerigeni (categoria 2) dar, la ora actuală, nu există nici o legătură justificabilă (documentată) între expunerea la ciment şi incidenţa excesivă a cancerelor de piele.
Mai mulţi factori (frigul, sudoarea, manipularea blocurilor de piatră, spălatul cu produşi agresivi) agravează simptomele afecţiunilor cutanate determinate de ciment, sporind fragilitatea pielii.
Măsuri de prim ajutor
În cazul contactului cu ochii: Se vor spăla ochii cu multă apă timp de 15 minute, înclusiv sub pleoape, după care se va solicita asistenţă medicală.
În caz de inghiţire: Se va da victimei să bea multă apă, se va adresa medicului.
In cazul contactului cu pielea: Se va spăla zona contaminată cu apă şi săpun, după care se va aplica un unguent sau o crema de protecţie.
Reziduurile şi deşeurile se vor depozita în locurile destinate pentru depozitarea materialelor de construcţii, sortate pe deşeuri reutilizabile şi nereutilizabile. Cele reutilizabile se vor valorifica ca atare (de exemplu şapa rămasă neutilizată, deşeuri de ambalaj etc). Nu se vor face deversări în canale sau cursuri de apă.