Corneliu Baba

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Publicitate
Corneliu Baba

Unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati pictori romani, Corneliu Baba s-a nascut in 1906 la Craiova si a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti (1926-1930) si in paralel pe cele ale Academiei de arte frumoase din Bucuresti. Ulterior a studiat la Facultatea de arte frumoase din Iasi (1934-1938) alaturi de Tonitza. Lucrarile sale au fost expuse in cadrul mai multor expozitii din Romania si din strainatate : Viena (1954, 1956), Expozitia de "Arta non-abstracta" din Tokio 1964, Berlin 1964, New York 1970, Bucuresti 1978, Moscova, Viena, Leningrad 1979. A primit numeroase premii si distinctii: membru corespondent al Academiei Romane din 1963, al Academiei de Arta din Berlin din 1964, al Academiei "Tommaso Campanella" din Roma in 1970 s.a. A fost profesor universitar in Iasi (1946) si Bucuresti (din 1958). Esential pentru Baba era reprezentarea realitatii si preocuparea pentru inovarea in exprimare. Solutia aleasa a fost sa recurga la valorile picturii traditionale, la acel "spatiu al clasicismului". Intr-o serie de tablouri - "Intoarcerea de la camp" (1943), "Taranii" (1953), "Odihna la camp" (1954) - pictorul redescopera universul si figurile taranilor ca un simbol al permanentei. Polemist subtil, Baba reuseste sa renunte la idilismul si anacronismul lumii rurale, prezentand intr-o lumina simpla personajele, evocand un univers spiritual ascuns. Nimic nu este anecdotic in scenele pictate de Baba: gesturile si atitudinile personajelor apartin mai curand ritualurilor vietii cotidiene intr-un microcosmos guvernat de reguli clare si intangibile. Supriza produsa de lucrarile lui Corneliu Baba in anii '60 ai secolului trecut poate fi definita simplu: normalitatea intr-un conglomerat de reprezentari retorice si ostentative, tributare unei ideologii care nu lasa spatiu artei autentice. Situandu-se pe acelasi plan uman cu modelele sale, cu atatia anonimi sau celebritati, Baba a realizat tablouri in care forta vitala a fiintei umane nu mai trebuie sa fie explicata sau ingrosata, fiind perfect vizibila. Aprecierea valorilor perene, semnificativa pentru perspectiva istorica, se manifesta atat in cadrul subiectelor cat si la nivelul stilului. Baba a cultivat un stil ce aminteste de rigorile epocii Renasterii, dar si de cele post-renascentiste. Materialul figurativ este ordonat in structuri geometrice, stabile. Asezate in centrul lucrarii sau intr-o forma piramidala, liniile caracterelor se remarca prin armonie, in timp ce diagonalele sunt folosite astfel incat sa nu deranjeze echilibrul general. Imaginea este animata chiar prin premisele stabilitatii. Corneliu Baba a folosit un sistem dinamic de iluminare, asemanator cu cel folosit in Baroc, scotand in evidenta figurile sau elementele importante. Cu o cromatica foarte bogata, tablourile semnate Baba pastreaza si zone intunecate, aflate intr-un dialog permanent cu zonele de lumina, precum in portretele unor personalitati ca Mihail Sadoveanu, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi sau in peisajele din Venetia si Spania - doua zone geografice care l-au fascinat pe artist.

Sursa: www.desteptarea.info

Unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati pictori romani, Corneliu Baba s-a nascut in 1906 la Craiova si a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti (1926-1930) si in paralel pe cele ale Academiei de arte frumoase din Bucuresti. Ulterior a studiat la Facultatea de arte frumoase din Iasi (1934-1938) alaturi de Tonitza. Lucrarile sale au fost expuse in cadrul mai multor expozitii din Romania si din strainatate : Viena (1954, 1956), Expozitia de "Arta non-abstracta" din Tokio 1964, Berlin 1964, New York 1970, Bucuresti 1978, Moscova, Viena, Leningrad 1979. A primit numeroase premii si distinctii: membru corespondent al Academiei Romane din 1963, al Academiei de Arta din Berlin din 1964, al Academiei "Tommaso Campanella" din Roma in 1970 s.a. A fost profesor universitar in Iasi (1946) si Bucuresti (din 1958). Esential pentru Baba era reprezentarea realitatii si preocuparea pentru inovarea in exprimare. Solutia aleasa a fost sa recurga la valorile picturii traditionale, la acel "spatiu al clasicismului". Intr-o serie de tablouri - "Intoarcerea de la camp" (1943), "Taranii" (1953), "Odihna la camp" (1954) - pictorul redescopera universul si figurile taranilor ca un simbol al permanentei. Polemist subtil, Baba reuseste sa renunte la idilismul si anacronismul lumii rurale, prezentand intr-o lumina simpla personajele, evocand un univers spiritual ascuns. Nimic nu este anecdotic in scenele pictate de Baba: gesturile si atitudinile personajelor apartin mai curand ritualurilor vietii cotidiene intr-un microcosmos guvernat de reguli clare si intangibile. Supriza produsa de lucrarile lui Corneliu Baba in anii '60 ai secolului trecut poate fi definita simplu: normalitatea intr-un conglomerat de reprezentari retorice si ostentative, tributare unei ideologii care nu lasa spatiu artei autentice. Situandu-se pe acelasi plan uman cu modelele sale, cu atatia anonimi sau celebritati, Baba a realizat tablouri in care forta vitala a fiintei umane nu mai trebuie sa fie explicata sau ingrosata, fiind perfect vizibila. Aprecierea valorilor perene, semnificativa pentru perspectiva istorica, se manifesta atat in cadrul subiectelor cat si la nivelul stilului. Baba a cultivat un stil ce aminteste de rigorile epocii Renasterii, dar si de cele post-renascentiste. Materialul figurativ este ordonat in structuri geometrice, stabile. Asezate in centrul lucrarii sau intr-o forma piramidala, liniile caracterelor se remarca prin armonie, in timp ce diagonalele sunt folosite astfel incat sa nu deranjeze echilibrul general. Imaginea este animata chiar prin premisele stabilitatii. Corneliu Baba a folosit un sistem dinamic de iluminare, asemanator cu cel folosit in Baroc, scotand in evidenta figurile sau elementele importante. Cu o cromatica foarte bogata, tablourile semnate Baba pastreaza si zone intunecate, aflate intr-un dialog permanent cu zonele de lumina, precum in portretele unor personalitati ca Mihail Sadoveanu, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu, Tudor Arghezi sau in peisajele din Venetia si Spania - doua zone geografice care l-au fascinat pe artist.

Sursa: www.desteptarea.info

Publicitate

SURSA 03 121.ro

Pictorul Corneliu Baba a imbogatit universul contemporanilor realizand o opera puternic personala, in acord cu traditia Occidentului, printr-un stil care nu a mai fost folosit de nici un alt artist plastic roman. Acest stil a fost sustinut de unii dintre studentii sai care au facut cariera in artele plastice din Romania: Henri Mavrodin, Zamfir Dumitrescu, Sorin Ilfoveanu sau Stefan Caltia. Initiativa Institutului Cultural Roman de a publica in 2008 un album dedicat pictorului are un dublu efect. Cei care ii cunosc opera se pot bucura de cele 77 de lucrari reproduse, tablouri care se gasesc astazi in Muzeul National de Arta a Romaniei, Muzeul din Timisoara si Muzeul Municipiului Bucuresti. Cei care nu sunt familiarizati cu opera pictorului pot descoperi cu incantare un artist complet, interesat de ilustrarea vietii interioare umane, care detine un tip foarte personal de realism. In albumul Corneliu Baba, cu o introducere de Andrei Plesu, Maria Muscalu Albani a grupat reproducerile cu texte apartinand chiar artistului: fragmente din jurnale, extrase din caietele de atelier, din diferite articole din presa sau pasaje din volumele de arta ale pictorului. Printre reproduceri, am urmarit patru perspective ale femeii in tablourile lui Corneliu Baba:
Odihna pe camp, 1954
Prima este o femeie de la sat care sta straja pentru somnul fara griji al copilului si al barbatului. Femeia priveste cu calm in zare, iar oboseala si asprimea unei vieti la tara isi spun cuvantul pe chipul ei. Rolul de straja e descoperit si compozitional, femeia ocupand mare parte din tablou, adica partea dreapta a acestuia, in partea stanga ingramadindu-se 'somnul' cel fara de griji al celorlalte doua personaje. Dezechilibru aparent al tabloului ii ofera femeii un rol de pilon in compozitie.
Lucia Sturza Bulandra, 1953
Portretul actritei Lucia Sturza Bulandra, cu toate ca rochia neagra ii imprima un aer sobru, ne da senzatia unui caracter puternic, navalnic, plin de mandrie si cu o vointa de fier. Daca prima compozitie degaja un aer meditativ, aici este vorba despre o femeie care are multe de spus, plina de personalitate si de expresivitate.
Freamatul dantelariei de la guler este in armonie cu freamatul unui par roscat, elemente care ne duc cu gandul la nervozitatea si dinamismul actritei.
Corneliu Baba povesteste in scrierile sale intalnirea cu Lucia Sturza Bulandra: '[...] in rolul Vassei Jelesnova de Gorki. Rochia de catifea ii da o prestanta mare, jaboul alb marcind o pata impresionanta de lumina. Armonia sumbra a imbracamintei asociata cu albul dantelei, cu rosul oranj al parului, cu verdele rece si metalic din fond ma pasiona. Portretul expus este repudiat de catre ilustrul meu model, care nu se va mai impaca cu mine niciodata. Ca si alte remarcabile personalitati pe care le-am portretizat, mi-au reprosat refuzul de a le flata. Gandindu-ma la capriciile celor pe care ii portretizez, am notat pe o pagina din jurnalul meu: Neintelegerea dintre cei doi, pictorul si modelul sau, se aranjeaza de obicei de-abia dupa ce vremea le stabileste existenta si linistea definitiva, cand nici ei nici contemporanii lor nu mai raman decat nume in paginile cartilor sau ale unor registre. Atunci de-abia sufletul portretului strabate nestingherit din cadru catre privitorul strain de povestea cu peripetii si tristeti...'
Portret de fata in roz, 1957
Declarata 'o frumusete feminina' de catre Corneliu Baba, pictorul marturiseste ca a vrut 'sa realizeze o imagine de o obsedanta prezenta.' Fata, cu trasaturi baietesti, are ochii extraordinari de feminini. Bluza roz, larga, revarsata, face ca privitorul sa-si concentreze atentia asupra ochilor si mainilor fetei, si acestea din urma foarte expresive, realizate prin tuse grele de culoare.
Nud, 1980
Nu este nimic stralucitor si sexual in nudul pictat de Corneliu Baba. Cu toate acestea, femeia este fermecatoare prin simplitatea trasaturilor corporale care te duc mai degraba cu gandul la nudurile clasicilor sau, mai precis, chiar la Saskia a lui Rembrandt. Este plina de farmec, in special prin naturaletea felului in care femeia isi contorsioneaza piciorul drept, neintentionand nicicand sa se intoarca spre privitor.
Cateva date despre pictor
Unul dintre cei mai cunoscuti si apreciati pictori romani, Corneliu Baba s-a nascut in 1906 la Craiova si a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti (1926-1930) si in paralel pe cele ale Academiei de arte frumoase din Bucuresti. Ulterior a studiat la Facultatea de arte frumoase din Iasi (1934-1938), alaturi de Nicolae Tonitza. Lucrarile sale au fost expuse in cadrul mai multor expozitii din Romania si din strainatate : Viena (1954, 1956), Expozitia de 'Arta non-abstracta' din Tokio 1964, Berlin (1964), New York (1970), Bucuresti (1978), Moscova, Viena, Leningrad (1979). A pr
imit numeroase premii si distinctii: membru corespondent al Academiei Romane din 1963, al Academiei de Arta din Berlin din 1964, al Academiei 'Tommaso Campanella' din Roma in 1970 s.a. A fost profesor universitar in Iasi (1946) si Bucuresti (din 1958).


 
  Trimite opinia ta !     Total 1 comentarii     Vezi comentariile
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Nota 10.00

Obtinuta din 1 voturi.

Enciclopedie
Donatello ...
Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), sculptor faimos si pictor renascentist renumit. Se cunosc foarte multe detalii referitoare la viata si opera lui Donatello , insa foarte putine legate de caracterul si personalitatea ...
Nicolae Grigorescu ...
Nicolae Grigorescu (nascut in 15 mai 1838, Pitaru, judetul Dambovita, decedat in 21 iulie 1907, Campina) este primul dintre fondatorii picturii romane moderne, urmat de Ion Andreescu si Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru ...
Gustav Klimt ...
Nascut in Austria (14 iulie 1862, Baumgarten/Viena – †6 februarie 1918, Wien-Neubau, wiki)), din tata de origine ceha (amintește de Mucha prin origine și nu numai!) și mama austriaca, Gustav Klimt ...
Cenaclul Flacara ...
Cenaclul Flacara a fost un fenomen cultural din anii 1970 și prima parte a anilor 1980 condus de poetul Adrian Paunescu. De la poezia compusa de insuși Adrian Paunescu (uneori și instant, pe scena) și pana la ...
Edgar Degas ...
Hailaire Germain Edgar de Gas se nascut la 19 iulie 1834 in Paris intr-o familie de burghezi instrariti. Dupa terminarea liceului "Louis-le Grand", artistul se inscrie la facultatea de Drept, dar nu dupa mult timp se hotaraste sa ...
Camil Ressu ...
Camil Ressu (28 ianuarie 1880, Galati — 1 aprilie 1962, Bucuresti) a fost un pictor roman, care, prin intreaga sa activitate artistica, pedagogica si sociala, a fost una din personalitatile marcante ale artei romanesti. Camil Ressu ...
Carlo Pedersoli, Piedone ...
Carlo Pedersoli, mai cunoscut sub numele Bud Spencer (nascut 31 octombrie 1929 in Napoli), este un actor si fost inotator olimpic italian, care s-a facut remarcat in asa-numitele "western-spaghetti" italiene. În Romania este foarte ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Publicitate
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Corneliu Baba

Administrare Ipedia.ro

copyright-footer

2007 - 2017 Ipedia.ro