Desertul Sahara

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Publicitate
Desertul Sahara
Sahara cu cele 9.000.000 km2 este desertul cel mai mare de pe Pamant. Ea cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Acest desert uscat se intinde de la tarmul Oceanului Atlantic pana la Marea Rosie alcatuind un trapez cu o latime in vest de 4.500 - 5.500 km, iar in nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.
Etimologie
Denumirea Sahara provine din limba araba - "Sahara" in dialectul Tuareg inseamna "desertul de nisip". O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi "sahraa" sau "es-sah-ra" ce inseamna sterp, steril. Romanii au numit tinutul din sudul provinciei Cartagina "Deserta" ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu "Marele Desert", iar in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - "Sahara". Arabii denumesc Sahara "Bahr bela ma" ce ar insemna "Mare fara apa".
Asezare
Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal si Burkina Faso.
Sahara cu cele 9.000.000 km2 este desertul cel mai mare de pe Pamant. Ea cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafata Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare decat suprafata Germaniei. Acest desert uscat se intinde de la tarmul Oceanului Atlantic pana la Marea Rosie alcatuind un trapez cu o latime in vest de 4.500 - 5.500 km, iar in nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este stancoasa (Hamada) cu pietris (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupand o suprafata mai redusa.
Etimologie
Denumirea Sahara provine din limba araba - "Sahara" in dialectul Tuareg inseamna "desertul de nisip". O alta ipoteza este aceea ca proveninta expresiei ar fi "sahraa" sau "es-sah-ra" ce inseamna sterp, steril. Romanii au numit tinutul din sudul provinciei Cartagina "Deserta" ca tinut nelocuit, parasit. In Evul Mediu era numit pur si simplu "Marele Desert", iar in secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - "Sahara". Arabii denumesc Sahara "Bahr bela ma" ce ar insemna "Mare fara apa".
Asezare
Desertul Sahara ocupa aproape in intregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic si pana la Marea Rosie, si pe 1930 km de la nord la sud, de la Muntii Atlas si tarmul Marii Mediterane si pana in zona savanelor din regiunea Sudan. In sens restrans, se intinde in est numai pana la Valea Nilului; desertul de la est de Nil, pana la Marea Rosie, este cunoscut sub numele de Desertul Arabiei. Sahara ocupa mari portiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan si o mica parte din Senegal si Burkina Faso.
Publicitate

SURSA 03

Istoric
În perioada neolitică o parte a deşertului era mai umedă decât azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, şi valea Tigrului. În secolul al VI-lea î.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura şi abia în secolul al II-lea î.Hr. cu creşterea cailor (conform picturilor din peşteriile din Egipt Anatolia, bazinul mării Egee). În Epoca Bronzului în secolul al XVI-lea î.Hr. s-au perfecţionat armele de luptă, introducându-se carele de luptă (război). În timpul faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de război, 184 de cai, luate ca pradă de război în campania militară din Libia. În secolul I î.Hr. începe perioada uscată a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptată a agriculturii şi creşterii animalelor. Prin cucerirea Egiptului de către asirieni în secolul al VII-lea î.Hr. ajunge cămila în Africa, înlocuind treptat calul; în timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltată creşterea cămilelor. În Sahara centrală din secolul al V-lea î.Hr. înfloreşte imperiul Garamantului, un oraş de oază care face un comerţ intensiv cu bazinul mării mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai târziu cucerit de arabi.
Populaţie
Populaţia rară a Saharei constă în special din arabi, berberi, mauri; pe lângă aceştia sunt neamurile tubu şi tuaregilor (60%). Pe lângă creşterea animalelor care era până în secolul al XIX-lea comerţul cu caravanele prin deşert, o importantă ramură economică a acestor popoare nomade. Regimul statelor din această regiune încearcă să determine populaţia nomadă de a se stabili în localităţi, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populaţiei este influenţată şi de descoperirea zăcămintelor de ţiţei şi gaz natural, apărând în partea nordică a deşertului o serie de aşezări noi. În vestul deşertului Libiei sunt regiuni mari din deşert fără populaţie.
Vegetaţie
Vegetaţia este xerofilă, rară şi cuprinde circa 1000 de specii. În cele circa 90 de oaze mari se cultivă curmali, legume, cereale, etc.
Faună
Fauna este foarte săracă: scorpioni, şopârle, vulpi de deşert, struţi. Spre margini pătrund uneori animale de savană.


 
  Trimite opinia ta !     Total 5 comentarii     Vezi comentariile
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Nota 3.60

Obtinuta din 5 voturi.

Enciclopedie
Asia ...
Asia este cel mai mare continent din cele sapte continente ale lumi. Fara insulele care o inconjoara, Asia masoara 44.936.000 km sau aproape o treime din uscatul Pamantului. Populatia sa masoara aproape trei cincimi din populatia lumii, ...
Muntii Parang ...
Muntii Parang sunt cei mai stancosi din grupa muntilor cuprinsi in spatial dintre Jiu, Strei si Olt. De la 2519 m alt.,ei domina zarile Gorjului si ale Valcii si se compara cu puternicele cetati ale Retezatului. Parangul are piscuri ce ...
Orasul Bucuresti ...
Orasul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile raului Dambovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul ...
Orasul Venetia ...
Consideratã unul dintre cele mai frumoase orase din lume, Venetia este cunoscutã ca Regina Mãrii Adriatice. Patru sute de poduri traverseazã labirintul de canale format din cele 120 de insule ale orasului, ...
Muntii Tatra ...
Muntii Tatra formeaza un lant pe frontiera dintre Polonia si Slovacia, fiind vorba de partea cea mai inalta a Carpatilor. Portiunile cele mai inalte sunt situate in Slovacia, ele regasindu-se, in forma stilizata, pe drapelul national sub ...
Israel ...
Dupa Razboiul de sase zile din 1967, urmatoarele regiuni au ajuns sub administratie israelita: Regiunea Gaza, Peninsula Sinai, Malul de Vest din Iordania si Podisul Golan. Israelul s-a retras de pe Peninsula Sinai in 1982. CARACTERISTICI ...
Marea Neagra, litoralul romanesc ...
Suprafata 413.488 Km² Adancime medie 1.271 m A treia mare ca suprafata in Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului, Marea Neagra scalda cu valurile ei uscatul sud-estic al Romaniei. Se poate spune ca aici incepe marea. Sau ca ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Publicitate
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Desertul Sahara

Administrare Ipedia.ro

copyright-footer

2007 - 2017 Ipedia.ro