Dimitri I. Mendeleev s-a nascut la Tobolsk, Siberia.Dupa moartea tatalui sau, cand a implinit 14 ani, Mendelev a urmat gimnaziul in Tobolsk. În 1849, familia Mendeleev, se muta la Sankt Petersburg, unde tanarul de numai 16 ani intra in la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg. Dupa terminarea acestuia, in 1855, este diagnosticat cu (tuberculoza), ceea ce determina mutarea sa in (Peninsula Crimeea), intr-o zona recunoscuta pentru valentele terapeutice ale aerului sau sarat, esential in tratamentul tuberculozei. Acolo, preda stiinte la gimnaziul local pentru un an. Dupa completa sa insanatosire, se reintoarce total refacut la Sankt Petersburg in (1856). Între 1859 si 1861 a facut cercetari asupra densitatii gazelor la Paris, si, mai apoi, a lucrat cu chimistul si fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff in Heidelberg, facand cercetari. În 1863, dupa intoarcerea in Rusia, a devenit Profesor de chimie la Istitutul Tehnologic si la Universitatea de Stat din Sant Petersburg.

Sursa: www.portalroman.com

SURSA 03 wikipedia.org

Tabloul periodic al elementelor
Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei şi a valenţei pentru a descrie elementele.
Tabelul periodic al elementelor, numit şi tabelul periodic al lui Mendeleev, cuprinde într-o formă tabulară elementele chimice aranjate în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice ale acestora.
1. Actinidele şi lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."
2. Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziţie şi de post-tranziţie, actinidele şi lantanidele se numesc împreună "metale."
3. Halogenii şi gazele nobile sînt şi ele nemetale.
Starea de agregare la condiţiile normale de temperatură şi presiune
* cele cu numărul atomic scris în roşu sunt gaze;
* cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
* cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.
Răspândirea elementelor în natură
* cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul;
* cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente şi nu au izotopi mai vechi decât Pamântul;
* cele cu chenar punctat sunt obţinute artificial (elemente sintetice);
* cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.
Periodicitatea tabelului periodic Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea de a preciza proprietăţile chimice ale elementelor bazându-ne pe poziţia lor in tabelul periodic.
Grupele şi perioadele
Grupele
Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai comună cale de a clasifica elementele.În unele grupe, elementele au proprietăţi similare sau au aceeaşi proprietate tot grupul - acestor grupe le sunt date anumite nume care se folosesc destul de des, ex.metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metale tranziţionale etc. Perioadele O perioadă este un rând orizontal din tabelul periodic. Deşi grupele sunt cel mai comun mod de a grupa elementele, sunt regiuni ale sistemului periodic unde similarităţile orizontale sunt mai semnificante decât cele verticale.Ex. metalele tranziţionale şi în special, lantanidele şi actinidele. Numărul perioadei arată şi numărul straturilor ocupate cu electroni. Exemple
Halogenii În grupa a 17-a, cunoscută ca şi halogenii, elementelor nu le lipseşte decât un electron pentru a avea toate straturile ocupate.Din acestă cauză, in reacţiile chimice ele tind sa împrumute un electron(tendinţa de a împrumuta electroni se numeşte eletronegativitate)Această proprietate este cea mai evidentă la Flor(cel mai electronegativ element din tot tabelul). Ca şi rezultat, halogenii formeaza acizi cu hidrogenul, ex.acid florhidric, acid clorhidric, acis bromhidric, acid iodhidric, toate in forma HX. Aciditatea lor creşte cu numărul perioadei.
Ştiind grupa şi perioada în care se află un element, îi putem stabili configuraţia electronică si numărul atomic. De exemplu să luăm elemetul situat în perioada a 3a grupa a 7A(a 17a). Ştim că elementul are 3 straturi ocupate cu electroni şi pe ultimul strat are 7 electroni, deci configuratia va fi aceasta: K:2e- L:8e- M:7e-. Având confiuraţia electronică , putem afla numarul atomic, adunând toţi electronii, deci numărul atomic va fi 17. Având numărul atomic putem afla numele elementului, adica Clor.Din configuraţia electronică putem afla ce ioni formează elementul.Acceptând un electron, elementul formeaza 1 ion negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului format îi putem stabili valenţa(I) si electrovalenţa(-1)
Elementele din grupa a VIII-a A(18) mai sunt numite şi gaze inerte.