Doctrine politice

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Publicitate
Doctrine politice
Clivajul stanga-dreapta
Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.
Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.
Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.
Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut.
Liberalismul este centrat pe individ si:
- are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;
- se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;
- privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;
Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".
Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic".
Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;
Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.
Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.
Clivajul stanga-dreapta
Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii conservarii prerogativelor regelui s-au asezat in dreapta Presedintelui Adunarii, in timp ce adversarii lor s-au asezat in stanga.
Stanga
Astfel inca de la inceput stanga a fost asociata ideii de transformare, facea apel al modernizare, la progres. Deci, in conformitate cu semnificatia initiala, stanga contesta ordinea sociala existenta la acea data, luptandu-se pentru schimbare. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil, insa sistemul in care traieste nu ii este favorabil.
Zona stanga a spectrului politic a forst ocupata cu timpul, de partide din familia socialista, aparute catre sfarsitul secolului trecut. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate.
Dreapta
Adeptii dreptei au fost cei ai sustinerii status-quo-ului, facand apel la traditie, ordine, morala. Spre deosebire de viziunea optimista a stangii, dreapta are o viziune mai pesimista asupra naturii umane si, fara sa considere ca omul este neaparat rau, pleaca de la ideea ca ceea ce este rau in interiorul sau constituie o primejdie permanenta.
Ideile care i se atribuie in prezent dreptei sunt cele de ordine, morala, credinta, familie, iar liberalismul este considerat principalul exponent al dreptei.
Liberalismul
Doctrina liberala are cea mai indelugata istorie, exercitand o influenta covarsitoare asupra vietii politice a secolului trecut.
Liberalismul este centrat pe individ si:
- are drept premise libertatea individuala, initiativa privata si limitarea puterii statului;
- se bazeaeza pe increderea in virtutile "mainii invizibile" care regleaza relatiile dintre oameni fara interventia inoportuna a statului;
- privilegiaza mecanismele de piata, considerate ca fiind singurele forme ce permit existenta unei societati capabile sa asigure libertatea individuala;
Din punctul de vedre al adeptilor liberalismului interventia statului trebuie limitata in baza unor reguli clar stabilite. John Locke considera ca "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la siguranta si securitatea comunitatii si ale bunurilor si integritatii personale a fiecarui cetatean".
Conservatorismul
Este considerat ca fiind o tendinta cu totul fireasca a gandirii politice, ca reactie la liberalism.
Esenta conservatorismului este continuta in faimosul dicton al contelui Falkland: "Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic, este necesar sa nu schimbi nimic".
Pentru Edmund Burke, fondatorul gandirii conservatoare, trasaturile credo-ului conservator sunt:
a. omul este fundamental o fiinta religioasa si religia este fundamentul societatii civile;
b. societatea este produsul natural,organic al evoultiei istorice treptate; institutiile existente intruchipeaza intelepciunea generatiilor trecute;
c. omul presupune, alaturi de ratiune, instinct si emotie; prudenta, judecata, experienta si obiceiul sunt calauze mai bune decat absractia;
d. comunitatea este mai presus de individ; drepturile oamenilor deriva din indatoririle lor;
e. raul este inradacinat in natura umana,nu in instituiile sociale;
f. exceptand sensul moral,oamenii sunt inegali; organizarea sociala este complexa si presupune existenta diferitelor clase si grupuri;
Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia.
Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial.
Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.
Crestin-Democratia
Originile doctrinare al acestui curent trebuie cautate intre pricipiile si ideile propovaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut ca reactie la atacurile asupra bisericii si catolicismului.
Democratia crestina a facut cariera in Europa, dupa cel de-al doilea Razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalsm si socialism, dintre individualism si colectivism, avand, in acelasi timp, si valori independente de aceste curente de gandire, cum ar fi morala crestina sau subsidiaritatea.
Crestin democratia este asociata in multe tari ideii de neoconservatorism, putandu-se semnala un corespondent functional intre cele doua curente dat fiind ca promoveaza respectul fata de valorile traditionale: credinta, familie.
Publicitate

SURSA 03

Obiectul studiului doctrinelor politice contemporane
In domeniul ştiinţelor politicii, doctrinele politice s-au constituit ca disciplină distinctă relativ recent. De altfel, însuşi statutul ştiinţelor politice s-a determinat abia în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, în contextul unor ample dezbateri privitoare la specificul investigaţiilor asupra condiţiei umane în raport cu cele asupra naturii1 . Doctrine politice grup de discipline politologice ar corespunde construcţiilor teoretice de "rang mediu" întrucât, pornind de la un anumit dat empiric tind să se ridice la nivelul unor generalizări cu grad de valabilitate limitat. Astfel, se constitue discipline politico-juridice cum sunt: dreptul constituţional şi administrativ, studiul relaţiilor internaţionale, al culturilor politice, comparatismul politic, sociologi?, politicii, etc. întrebarea ce se naşte priveşte locul studiului doctrinelor politice între disciplinele politologice, specificul doctrinologiei politice atât în raport cu onticul politic cât şi cu mişcarea internă a doctrinelor politice (unele faţă de altele sau înăuntrul fiecăreia). Exegeza doctrinelor politice este obligată să se constitue pe mai multe planuri care se întrepătrund, pentru a putea exprima cât mai adecvat: - specificul vieţii politice dintr-o ţară sau din mai multe ţări, într-o anumită conjunctură istorică, generator al unei anumite doctrine sau al unui anumit dinamism doctrinar (conflicte tipice între doctrine, achiziţii teoretice în raport cu practica politică, schimbări de idei şi teze între doctrine); - contextul cultural al manifestărilor doctrinare, tradiţia constituită în legătură cu anumite valori şi idealuri politice, specifice unei comunităţi umane, faţă de care nu este posibilă înţelegerea continuităţii doctrinelor politice precum şi a capacităţii lor de a dialoga cu alte experienţe du'îrinale;
1. - gradul de expresivitate al doctrinelor politice în raport cu identitatea istorico-culturală şi politică a unei comunităţi;
2. - influenţa doctrinelor politice asupra vieţii politice reale, anduranţa acestei influenţe precum şi profunzimea ei, exprimată de natura transformărilor care se realizează conştient, de către agenţii politici care o împărtăşesc. Studiul doctrinelor politice (numit de A. Carpinschi doctrinologie politică) se va structura deci pe mai multe planuri: ontologic, epistemic, axiologic, praxiologic, fiecare Doctrine politice construcţiile de filosofic politică; - ideea că în viaţa politică reală faptele politice sunt caracterizate de un amestec, în cele mai felurite proporţii, între obiectiv şi subiectiv, între individual şi colectiv, între momentele afectiv, cognitiv, volitiv şi axiologic ce caracterizează personalitatea individuală şi colectivă. Ca urmare, orice abordare a onticului politic este legată de o anumită înţelegere a naturii umane, a esenţei omului, deci de o anumită circumscriere a politicii în cadre mai largi, de ordin cultural.


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Drept fiscal ...
Drept fiscal - Satisfacerea nevoilor colective ale oricarei societati impune realizarea unor venituri publice. Întradevar, pentru a-si indeplini rolul si functiile, statul trebuie sa mobilizeze resursele si sa faca cheltuieli ...
Marturia martorului - o dovada a dreptatii unui proces ...
Toate formele de viata, de la cele mai simple pana la animale si om, dispun de memorie- aceasta fiind o conditie a vietii, inclusiv a celei psihice. Memoria este o capacitate reflectorie absolut necesara, fara de care viata in general ar ...
Friedrich Engels ...
Friedrich Engels (28 noiembrie 1820, Barmen - 5 august 1895, Londra), fondator, alaturi de Karl Marx, al  socialismului stiintific si al  materialismului dialectic si istoric. Engels s-a nascut in orasul Barmen din Renania la ...
Karl Marx ...
Karl Marx a fost un filozof german, economist si publicist. S-a nascut pe 5 mai 1818 in Germania, in orasul Trier. Tatal lui Karl Marx a fost avocat. Dupa ce a terminat liceul la Trier, Marx a studiat intai la universitatea din Bonn, iar ...
Contractul de leasing ...
Potrivit noii legislatii fundamentale adoptate in Romania dupa 1989, economia de piata a fost instituita atat prin dispozitii declarative, cat si  prin masuri concrete, in vederea atingerii acestui obiectiv. Necesitatea ...
Extradarea ...
Institutia extradarii in dreptul roman apare de la sfarsitul secolului al XIX – lea. Recent Romania a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava " Maersk – Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini ...
Dreptul penal ...
I. Dreptul penal - Un ansamblu de norme juridice prin care se determina faptele care constituie infractiuni, conditiile de angajare a raspunderii si sanctiunile aplicabile in cazul savarsirii acestor fapte. In mod traditional, se ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Publicitate
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Doctrine politice

Administrare Ipedia.ro

copyright-footer

2007 - 2017 Ipedia.ro