Evolutia plantelor

Primele forme de viata vegetala au fost plantele marine. Pana in prezent s-au identificat peste 400.000 de specii de plante, toate descendente din cateva specii vechi. Acestea sunt doar speciile cunoscute. Probabil s-au ramificat inca multe altele, care au disparut, nereusind sa se adapteze la conditiile schimbatoare, sau incapabile sa concureze cu noi specii mai evoluate si mai bine adaptate mediului inconjurator din acea vreme. In perioada cambriana, cu circa 590 de milioane de ani in urma, multe forme de viata erau deja bine stabilite. S-au identificat peste 900 de specii din acea perioada, iar acestea sunt doar cele care s-au pastrat si au fost descoperite dupa sute de milioane de ani. In perioada siluriana (cu 440-408 de milioane de ani in urma), plantele au "iesit" din apa si au inceput sa colonizeze uscatul. Vechea viata vegetala si animala era limitata la oceane, dar algele s-au adaptat si la apa dulce, si probabil ca din aceste alge de apa dulce au evoluat plantele de uscat.
Printre primele plante terestre se numarau forme precum muschii pielosi si muschii frunzosi actuali, dar bineinteles ca mai existau si numeroase alte tipuri care intre timp au disparut.
Cele mai vechi urme de plante terestre au fost gasite in roci datand din perioada siluriana. Una dintre ele, Zosterophyllum, avea un tal, care intruneste radacina, tulpina si frunzele intr-o singura parte. Rhyna era o planta fara radacini si frunze, cu sporangi mari (capsule cu spori) in varful lastarilor. Asteroxylon, un rizom (o tulpina subterana groasa) care avea rolul unei radacini, avea lastari aerieni cu frunze mici, ca niste solzi. Toate acestea au fost probabil plante de mlastina.

Sursa: www.referatele.com

SURSA 03 clopotel.ro

Licheni
Lichenii sunt plante compuse format prin asocierea simbiotica(reciproc avantajoasa) a unei alge cu o funga. Ei nu puteau evolua decât dupa ce aceste doua tipuri distincte de planta erau deja bine stabilite. În termeni evolutivi, ei au gasit o nisa care le permite sa colonizeze locuri inospitaliere, precum stâncile, unde doar putine alte plante supravietuiesc.
Muschi Frunzosi si Muschi Pielosi
Briofitele(muschii frunzosi si muschii pielosi) seamana cu plantele terestre primitive, desi au continuat sa evolueze. Ele au tulpini delimitate si structuri asemanatoare cu frunzele, si exista semne ale începutului evolutiei tesutului conducator vascular. Muschii frunzosi si muschii pielosi se reproduc prin spori, si exista doua faze ale reproducerii.
Întâi se formeaza o generatie saprofita(cea care este forma dominanta si poarta sporii), iar aceasta este urmata de generatia gametofita. Acest proces este cunoscut sub numele de alternanta de generatii. Întregul proces complicat al reproducerii necesita prezenta apei sau o atmosfera foarte umeda, lucru care sugereaza de asemenea si vechiul lor statut evolutiv si care le limiteaza capacitatea de a se raspândi si de a domina uscatul.
Gimnosperme
Gimnospermele, care sunt aproape toate arbori si reprezinta o dezvoltare evolutiva mai recenta decât celelalte grupuri de plante mentionate pâna acum, au aparut în perioada mezozoica(vezi tabelul dreapta). Ele au frunze si seminte(dar semintele sunt goale, nu sunt închise în învelisuri ca în cazul angiosmermelor). Coniferele, precum pinii si zadele, sunt cele mai cunoscute gimnosperme, dar exista si varietati tropicale precum cicadele erau deosebit de abundente.
Imensii arbori mamut sunt conifere care pot sa creasca la dimensiuni foarte mari. În unele parti ale lumii, padurile de conifere sunt vegetatia dominanta. Coniferele au o imensa importanta economica si sunt crescute în multe locuri pentru productia pastei de hârtie si a cherestelei pentru industria de constructii.
Angiosperme
Angiospermele sunt grupul de plante dominant al lumii moderne, si cuprind de la arbori precum stejarul si castanul porcesc, pâna la papadii si margarite de ses. Orhideele si majoritatea legumelor consumate de noi sunt angiosperme, la fel si ierburile, care includ cereale importante precum grâul ti ovazul, sau speciile ornamentale de ierburi care formeaza peluzele în gradini.
Angiospermele sau plante cu flori ale caror seminte unt închise într-un învelis. Plantele au evoluat în multe directii diferite, vântul si insectele fiind ambii factori importanti în polenizare. Unele au evoluat pentru a fi polenizate de anumite specii de pasari sau insecte. Metodele de raspândire a semintelor sunt de asemenea foarte variate.