Extradarea
Institutia extradarii in dreptul roman apare de la sfarsitul secolului al XIX – lea.Recent Romania a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava " Maersk – Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini romani, pe care i-a abandonat pe mare, in apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentata pe un tratat incheiat intre Marea Britanie si Romania, datand inca din anul 1893, in baza caruia Canada este considerata parte a Commonwelth- ului.
Însa cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la inceputul secolului XX, respectiv Constitutia Regatului Romaniei din 1923, unde, in Titlul II, art. 32 se spune: " Extradarea refugiatilor politici este oprita".
La 20 aprilie 1929 se semneaza un Protocol privind considerarea infractiunilor de falsificare de moneda ca infractiuni de drept comun, in ceea ce priveste extradarea, iar la 3 mai 1930 Regele semneaza Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea Protocolului.
Codul Penal din 1936, denumit si Codul Penal Carol al II-lea, stipuleaza, in capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 conditiile de fond, conditiile privitoare la infractiune, pedeapsa si cu privire la urmari.
Codul penal roman din 1968, in articolele 6 si 9 are reglementari privitoare la extradare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, " Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat si in cazul in care s-a obtinut extradarea lui". În art. 9 denumit " Extradarea" se prevede ca aceasta se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.
Prima lege privind extradarea este Legea nr. 4/1971
Constitutia Romaniei din anul 1991, in articolul 19, aliniatele 1 si 2 stipuleaza: " Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania" si " Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unor conventii internationale sau in conditii de reciprocitate"
Parlamentul Romaniei a ratificat si a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, la data de 14.05.1997, Conventia europeana de extradare, din 13 decembrie 1957, precum si cele doua protocoale aditionale la aceasta, din 1975 si 1978.
Recent Romania a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava " Maersk – Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini romani, pe care i-a abandonat pe mare, in apele teritoriale canadiene. Cererea a fost fundamentata pe un tratat incheiat intre Marea Britanie si Romania, datand inca din anul 1893, in baza caruia Canada este considerata parte a Commonwelth- ului.
Însa cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la inceputul secolului XX, respectiv Constitutia Regatului Romaniei din 1923, unde, in Titlul II, art. 32 se spune: " Extradarea refugiatilor politici este oprita".
La 20 aprilie 1929 se semneaza un Protocol privind considerarea infractiunilor de falsificare de moneda ca infractiuni de drept comun, in ceea ce priveste extradarea, iar la 3 mai 1930 Regele semneaza Decretul 1460 privind promulgarea legii privind ratificarea Protocolului.
Codul Penal din 1936, denumit si Codul Penal Carol al II-lea, stipuleaza, in capitolul IX, articolul 634, aliniatele 1-6 conditiile de fond, conditiile privitoare la infractiune, pedeapsa si cu privire la urmari.
Codul penal roman din 1968, in articolele 6 si 9 are reglementari privitoare la extradare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. 2, " Pentru infractiunile indreptate impotriva intereselor statului roman sau contra unui cetatean roman, infractorul poate fi judecat si in cazul in care s-a obtinut extradarea lui". În art. 9 denumit " Extradarea" se prevede ca aceasta se acorda sau poate fi solicitata pe baza de conventie internationala, pe baza de reciprocitate si, in lipsa acestora, in temeiul legii.
Prima lege privind extradarea este Legea nr. 4/1971
Constitutia Romaniei din anul 1991, in articolul 19, aliniatele 1 si 2 stipuleaza: " Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania" si " Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unor conventii internationale sau in conditii de reciprocitate"
Parlamentul Romaniei a ratificat si a fost publicata in Monitorul Oficial, partea I, la data de 14.05.1997, Conventia europeana de extradare, din 13 decembrie 1957, precum si cele doua protocoale aditionale la aceasta, din 1975 si 1978.
SURSA 03
Potrivit art. 3 alin. 2 proiectul de înţelegere (pentru declaraţia de reciprocitate dată de statul solicitant) se negociază din partea statului român de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe.
Capitolul II, privind condiţii pentru extrădare, are cinci secţiuni:
a) Condiţii privitoare la persoană;
b) Condiţii privitoare la fapte;
c) Condiţii privitoare la pedeapsă;
d) Condiţii privitoare la competenţă;
e) Condiţii privitoare la procedură
a. Condiţii privitoare la persoană;
Persoanele supuse extrădării ( art. 4 ) sunt acelea a căror predare este solicitată de un alt stat în care sunt urmărite penal
sau sunt trimise în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni ori sunt căutate în vederea executării unei pedepse penale
Persoanele exceptate de la extrădarea din România, potrivit art. 5, sunt :
- Cetăţenii români;
- Persoanele cărora li s-a acordat dreptul de azil în România;
- Persoanele străine care au imunitate de jurisdicţie;
Extrădarea oricărei alte persoane străine poate fi refuzată sau amânată, dacă predarea acesteia este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru ea, în special din cauza vârstei sau a stării sale de sănătate.
Calitate de cetăţean român sau de refugiat politic în România se apreciază la data hotărârii asupra executării.
Obligaţii în cazul neextrădării
Refuzul extrădării propriului cetăţean ori a refugiatului politic obligă statul român ca la cererea statului solicitant să supună cauza autorităţilor sale judiciare competente, astfel încât să se poată exercita urmărirea penală şi judecata, dacă este cazul.
În cazul în care România optează pentru soluţia refuzului extrădării unui străin, învinuit sau condamnat în alt stat pentru infracţiuni grave sau pentru cele incriminate prin convenţii internaţionale care nu impun un alt mod de represiune, examinarea propriei competenţe şi exercitarea, dacă este cazul, a acţiunii penale se fac din oficiu, fără excepţie şi fără întârziere. Autorităţile române hotărăsc în aceleaşi condiţii ca şi pentru orice infracţiune cu caracter grav prevăzută şi pedepsită de legea română .
b. Condiţii referitoare la faptă
Dubla incriminare
Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se cere este prevăzută ca infracţiune atât de legea statului solicitant cât şi de legea statului solicitat.
Infracţiuni politice
Extrădarea nu se acordă dacă infracţiunea pentru care este cerută extrădarea este considerată de statul solicitat ca infracţiune politică sau ca faptă conexă unei asemenea infracţiuni.
Atentatul la viaţa unui şef de stat sau a unui membru al familiei sale nu este considerat infracţiune politică.
Nu sunt considerate infracţiuni politice : crimele împotriva umanităţii şi alte violări similare ale legii războiului, precum nici un act de natură teroristă.
Infracţiuni militare
Extrădarea motivată de infracţiuni militare care nu constituie infracţiuni de drept comun este exclusă din câmpul de aplicare al prezentei legi.
Infracţiuni fiscale
În materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar, extrădarea va fi acordată între statele părţi la Convenţia europeană de extrădare şi la protocoalele sale.
c. Condiţii privitoare la pedeapsă
Gravitatea pedepsei
România acordă extrădarea , în vederea urmăririi sau judecării, numai pentru fapte a căror săvârşire atrage, potrivit legislaţiei statului solicitant, o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 2 ani, iar în vederea executării unei sancţiuni penale, numai dacă aceasta este mai mare de 1 an.
Pedeapsa capitală
Articolul 13 din lege prevede că dacă fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea de către lege statului solicitant, extrădarea nu va putea fi acordată decât cu condiţia ca statul respectiv că pedeapsa va fi comutată.
Pedeapsa cu suspendarea executării
Fracţiunea de pedeapsă rămasă de executat trebuie să corespundă exigenţelor de gravitate de la art. 12 pentru acordarea extrădării.
Locul săvârşirii infracţiunii
Când infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea poate fi refuzată.
d. Condiţii privitoare la competenţă
România poate să refuze extrădarea persoanei reclamate pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei române, a fost săvârşită în totul sau în parte pe teritoriul său.
Când infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului statului solicitant, extrădarea va putea fi refuzată numai dacă legislaţia statului român nu autorizează urmărirea unei infracţiuni de acelaşi fel, săvârşită în afara teritoriului său, ori nu autorizează extrădarea pentru infracţiunea care face obiectul cererii.
e. Condiţii privitoare la procedură
Extrădarea se poate refuza şi pentru următoarele considerente:
•Urmăriri în paralel;
• Lipsa plângerii prealabile;
• Dreptul la apărare;
• Judecarea în lipsă;
• Non bis in idem;
• Prescripţie;
• Amnistie;
• Graţiere
|
Instigarea ... Participatia penala se prezinta sub mai multe forme, in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la savarsirea faptei. Aceste moduri corespund, asadar, diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii. ...
Extradarea ... Institutia extradarii in dreptul roman apare de la sfarsitul secolului al XIX – lea. Recent Romania a cerut extradarea unor ofiteri taiwanezi de pe nava " Maersk – Dubai", acuzati de uciderea a trei pasageri clandestini ...
Marturia martorului - o dovada a dreptatii unui proces ... Toate formele de viata, de la cele mai simple pana la animale si om, dispun de memorie- aceasta fiind o conditie a vietii, inclusiv a celei psihice. Memoria este o capacitate reflectorie absolut necesara, fara de care viata in general ar ...
Curtea Europeana de Justitie ... Curtea Europeana de Justitie este institutie jurisdictionala ce vegheaza la aplicarea dreptului comunitar, solutionand disputele dintre statele membre si Comisia Europeana, dintre institutiile U. E., dintre persoane fizice si juridice si ...
Doctrine politice ... Clivajul stanga-dreapta Acest concept isi are originea in modalitatea prin care s-a adoptat o decizie majora in cadrul Adunarii Constiuante a Frantei, in anul 1789. In ideea simplificarii procedurii de numarare a voturilor, adeptii ...
Friedrich Engels ... Friedrich Engels (28 noiembrie 1820, Barmen - 5 august 1895, Londra), fondator, alaturi de Karl Marx, al socialismului stiintific si al materialismului dialectic si istoric. Engels s-a nascut in orasul Barmen din Renania la ...
Karl Marx ... Karl Marx a fost un filozof german, economist si publicist. S-a nascut pe 5 mai 1818 in Germania, in orasul Trier. Tatal lui Karl Marx a fost avocat. Dupa ce a terminat liceul la Trier, Marx a studiat intai la universitatea din Bonn, iar ...
|
Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland
