Filosofia Antica

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Publicitate
Filosofia Antica

Cu privire la istoria filosofiei Orientului Antic sunt inca discutii. Unii spun ca nu ar exista o filosofie propriu-zisa, se subestimeaza cultura orientului, dar altii spun ca fiolsofia din Grecia antica au cam preluat totul de la orient. Si o opinie si alta pune in evidenta simplismul cu care este totodata filosofia antica. Studiile care s-au facut in sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea oparelor fundamentale ale culturii antichitatii au scos in evidenta ca exista o filosofie originala in cultura orientului antic. Aceste consideratii sunt mai aproape de aevar. Se cunosc astazi culturile Egiptului, India, Mesopotamia, China. Cultura mesopotamiana a inceput sa se afirme inca din mileniul al-III lea inainte de Cristos, este o cultura originala si prezinta un interes multiplu inclusiv pentru filosofi. Un important monument al culturii sumeniene este ciclul de legende despre eroul GHILGAMES. Acest ciclu poarta numele de “Epopeea lui Ghilgames" epopee scrisa pe tablita de cronica si care continea initial 3600 de versuri. Ghilgames era rege al orasului URUK astazi se numeste WARKA. Legenda il considera ca fiu muritor al zeitei NINSEN. Opera este incompleta dar are o substasnta spirituala deosebita rar intalnita in literatura antichitatii. Epopeea este strabatuta de un adevarat patos al cunoasterii pentru Ghilgames. A cunoaste inseamna sa strabati valul necunoscutului care-l inconjoara pe om, o lupta impotriva destinului vietii. Atingerea acestui tel reclama sacrificii dureroase, pierderi care trebuie inlaturate. Dupa moartea celui mai bun prieten ENKIDE pleaca indurerat de suferintele aoamenilor dar si de dorinta ca el insusi sa fie nemuritor, pleaca in cautarea nemuririi, drumul lung pe care-l strabate il pune in situatia da a lupta cu forte potrivnice. Aceasta lupta are o semnificatie simbolica, pune in evidenta tragismul credintei umane in fata finetitudinii dar si incercarile morale la care este supusa fiinta umana in aspiratia ei spre cunoastere. Trairea fundamentala a acestui erou este anxietatea, care este o stare existentiala izvorata din setea de cunoastere si care inseamna stare de neliniste de framantare. In filosofia existentiala conatemporana anxietatea este trairea fundamentala a omului, este interesata des pe care o face intr-o lucrare BLAGA. Cu privire la sentimentul tragicului spunand ca sumenobabilinienii erau atat de insetati de nemurire incat unul din cele mai inalte sentimente, sentimentul tragicului, apare la ei pentru prima oara dar in legatura stransa cu viata terestra. In epopee este redat sentimentul tragismului prin faptul ca omul trebuie se infrunte zeii sa le smulga principala lor insusire, nemurirea. In conceptia timpului respectiv zeii erau fericiti pentru ca erau nemuritori. Ghilgames porneste in cautarea nemuririi spre gura raurilor , un loc anevoie de strabatut. Drumul este ingrozitor si mai ales apele mortii te opresc sa te apropii. Este ajutat de un corabier ca sa ajunga la o planta care ar avea priprietatea de a da nemurirea. Reuseste sa smulga aceasta planta dar in drum spre Uruk obosit se scalda si la radacina unui arbore adoarme si-I este furata planta de catre sarpe. Ghilgames deznadajduit se intoarce in Uruk printre ai sai pentru a trai si a murii ca ei. El n-a obtinut nemurirea, sufera o infrangere si trebuie sa accepte resemnat destinul. El trebuie sa se supuna acestui destin dar dominand destinul prin intelegere, cunoastere si creatie. De fapt el s-a intors la oameni mai om decat era inainte, pentru ca a calatoria facuta nu este un esec ci una de descoperire. “El a vazut totul pana la marginea pamantului. Ceea ce-I ascuns el a descoperit." Dupa intoarcere pune sa se scrie tot chinul indurat in drumul cel lung pentru ca si alte generatii sa ia cunostinta, pune sa se construiasca zidul Urukului, altare monumente, infrumuseteaza Urukul cu statui, in felul acesta el dobandeste nemurirea, este nemurirea creatorului. Nemurirea pe care voia s-o scurga de la zei nu era numai pentru el, ci pentru a o da si oamenilor ca sa fie fericiti ca zeii. Aici strabate unuversul. De fapt Ghilgames aduce un dar pretios oamenilor si anume cunostinta de sine, arata oamenilor ca se poate valorifica prin acte omenesti. In epopee gasim rezonante ale umanismului prometeic. Ca si Prometeu din legendele grecesti Ghilgames va infrunta destinul, zeii, fortele potivnice, afirmand capacitatea potrivnica a omului. Prin creatie omul devine nemuritor, credinta umana dar si ideea prieteniei, iubirii care-l socializeaza pe om.

Sursa: www.referatele.com

Cu privire la istoria filosofiei Orientului Antic sunt inca discutii. Unii spun ca nu ar exista o filosofie propriu-zisa, se subestimeaza cultura orientului, dar altii spun ca fiolsofia din Grecia antica au cam preluat totul de la orient. Si o opinie si alta pune in evidenta simplismul cu care este totodata filosofia antica. Studiile care s-au facut in sec. XX, descoperirile arheologice care s-au realizat precum si aprofundarea oparelor fundamentale ale culturii antichitatii au scos in evidenta ca exista o filosofie originala in cultura orientului antic. Aceste consideratii sunt mai aproape de aevar. Se cunosc astazi culturile Egiptului, India, Mesopotamia, China. Cultura mesopotamiana a inceput sa se afirme inca din mileniul al-III lea inainte de Cristos, este o cultura originala si prezinta un interes multiplu inclusiv pentru filosofi. Un important monument al culturii sumeniene este ciclul de legende despre eroul GHILGAMES. Acest ciclu poarta numele de “Epopeea lui Ghilgames" epopee scrisa pe tablita de cronica si care continea initial 3600 de versuri. Ghilgames era rege al orasului URUK astazi se numeste WARKA. Legenda il considera ca fiu muritor al zeitei NINSEN. Opera este incompleta dar are o substasnta spirituala deosebita rar intalnita in literatura antichitatii. Epopeea este strabatuta de un adevarat patos al cunoasterii pentru Ghilgames. A cunoaste inseamna sa strabati valul necunoscutului care-l inconjoara pe om, o lupta impotriva destinului vietii. Atingerea acestui tel reclama sacrificii dureroase, pierderi care trebuie inlaturate. Dupa moartea celui mai bun prieten ENKIDE pleaca indurerat de suferintele aoamenilor dar si de dorinta ca el insusi sa fie nemuritor, pleaca in cautarea nemuririi, drumul lung pe care-l strabate il pune in situatia da a lupta cu forte potrivnice. Aceasta lupta are o semnificatie simbolica, pune in evidenta tragismul credintei umane in fata finetitudinii dar si incercarile morale la care este supusa fiinta umana in aspiratia ei spre cunoastere. Trairea fundamentala a acestui erou este anxietatea, care este o stare existentiala izvorata din setea de cunoastere si care inseamna stare de neliniste de framantare. In filosofia existentiala conatemporana anxietatea este trairea fundamentala a omului, este interesata des pe care o face intr-o lucrare BLAGA. Cu privire la sentimentul tragicului spunand ca sumenobabilinienii erau atat de insetati de nemurire incat unul din cele mai inalte sentimente, sentimentul tragicului, apare la ei pentru prima oara dar in legatura stransa cu viata terestra. In epopee este redat sentimentul tragismului prin faptul ca omul trebuie se infrunte zeii sa le smulga principala lor insusire, nemurirea. In conceptia timpului respectiv zeii erau fericiti pentru ca erau nemuritori. Ghilgames porneste in cautarea nemuririi spre gura raurilor , un loc anevoie de strabatut. Drumul este ingrozitor si mai ales apele mortii te opresc sa te apropii. Este ajutat de un corabier ca sa ajunga la o planta care ar avea priprietatea de a da nemurirea. Reuseste sa smulga aceasta planta dar in drum spre Uruk obosit se scalda si la radacina unui arbore adoarme si-I este furata planta de catre sarpe. Ghilgames deznadajduit se intoarce in Uruk printre ai sai pentru a trai si a murii ca ei. El n-a obtinut nemurirea, sufera o infrangere si trebuie sa accepte resemnat destinul. El trebuie sa se supuna acestui destin dar dominand destinul prin intelegere, cunoastere si creatie. De fapt el s-a intors la oameni mai om decat era inainte, pentru ca a calatoria facuta nu este un esec ci una de descoperire. “El a vazut totul pana la marginea pamantului. Ceea ce-I ascuns el a descoperit." Dupa intoarcere pune sa se scrie tot chinul indurat in drumul cel lung pentru ca si alte generatii sa ia cunostinta, pune sa se construiasca zidul Urukului, altare monumente, infrumuseteaza Urukul cu statui, in felul acesta el dobandeste nemurirea, este nemurirea creatorului. Nemurirea pe care voia s-o scurga de la zei nu era numai pentru el, ci pentru a o da si oamenilor ca sa fie fericiti ca zeii. Aici strabate unuversul. De fapt Ghilgames aduce un dar pretios oamenilor si anume cunostinta de sine, arata oamenilor ca se poate valorifica prin acte omenesti. In epopee gasim rezonante ale umanismului prometeic. Ca si Prometeu din legendele grecesti Ghilgames va infrunta destinul, zeii, fortele potivnice, afirmand capacitatea potrivnica a omului. Prin creatie omul devine nemuritor, credinta umana dar si ideea prieteniei, iubirii care-l socializeaza pe om.

Sursa: www.referatele.com

Publicitate

SURSA 03 referatele.com

In India antica se considera ca filosofia incepe o data cu Uponisoe care sunt comentarii la Vede. Vedele sunt carti stravechi ale religiei brahmanice si consta in culegeri de imnuri, rugaciuni, vrai. Ele sunt documentare inestimabile ale culturii universale. Uponisodele pun in evidenta existenta a doua orientari filosofice. O tendinta spiritualista dupa care realul este determinat de un principiu spiritual suprem principiul lui BRAHMAN si o tendinta realista dupa care realitatea este determinata de elementele de natura materiala, reprezentarea acestei tendinte este filosofia Hardalake, carew este primul filozof al lumii. Uponisodele contin elemente importante de filosofie, una din filosofiile importante din secolul IV – V este Budismul (Buddha). Budismul este o filosofie dar si o religie, a fost adesea contestat ca scoala filosofica sau atestat. Din argumentele pro si contra a dus o dubla ipostaza mai intai ca religie iar apoi ca filosofie. Budismul este legat de numele printului SIDDHARTHA din familia SOKYA, a primit numele de BUDDHA care inseamna iluminatul. Siddhartha era un print dintr-o familie nobila care impresionat de suferintele oamenilor la varsta de 29 de ani a parasit familia, bogatia si s-a retras in pustiu unde a stat timp de 7 ani ducand o viata de ascet consacrata meditatiei. In jurul acestei personalitati s-au creat legende. Budda a descoperit sensul profund al vietii. Descopera ca trasatura fundamentala a existentei umane este suferinta. Ajunge la descoperirea celor 4 adevaruri. Adevarul despre existenta suferintei, despre nasterea suferintei, despre nimicirea suferintei, despre calea ce duce la nimicirea suferintei. Din acel moment BUDDHA incepe sa-si propovaduiasca filosofia sa dar abia dupa 300 de ani regele ASOKA ii recunoaste statutul oficial al acestei filosofii, ridica temple si monumente in locurile legate de viata si activitatea lui BUDDHA. Cea mai importanta carte a budismului se numeste TRIPITAKA care guverneaza lantul reincarnarilor. Orice fiinta umana este condusa de la o renastere la alta prin nesfarsite suferinte. Moartea nu-l elibereaza pe om de suferinte pentru ca dupa moarte urmeaza o alta nastere. Reincarnarea este in functie de faptele omului, incat oamenii pot trece dupa moarte in existenta ca animale, plant, spirite si chiar zeitati. Cea mai inalta treapta a reincarnarii o reprezinta existenta de tip uman pentru ca numai in aceasta existenta este posibila aflarea adevarului si atingerea treptei de iluminat. Importanta este ideea ca omul poate rupe lantul reincarnarilor chinuitoare prin propriile sale eforturi constiente si poate dobandi nirvana, acea stare de beatitudine opusa instabilitatii. Omul ajungand la adevar isi anihileaza dorintele, pasiunile si dobandeste o stare echivalenta cu nirvana, stare de liniste. Pentru budism lumea inconjuratoare este o permanenta curgere de forme, lumea nu-i ordonata, ci o lume care se formeaza mereu, este miscare, ea devine, nu exista, totul se modifica necontenit, trece de la starea de nonexistenta la existenta. Ceea ce se modifica nu este lumea ca atare, nu sunt lucrurile reale, budistii vad miscarea lumii si nu lumea in miscare, budistii participa emotiv la acea miscare, ei o deplang, o simt ca o inconstanta, ca o nesiguranta, de aicea reiese conceptia pesimista asupra lumii. Visul budistului este de a se situa deasupra evolutiei in care se gaseste, sa depaseasca aceasta transformare, iar idealul este dobandirea nirvanei. Conceptia despre nirvana ca si filosofia budista in general a influentat intreaga cultura europeana. Influentele se resimt la marii poeti, artisti. Conceptia pesimista o regasim in filosofia lui SCHOPENHAUER. Marele poet Eminescu a cunoscut filosofia budista direct prin incercarea de a traduce lucrari budiste iar indirect citind prelucrari din filosofia budista. Astfel in opera eminesciana gasim adesea numele lui Buddha fata de care se exprima cu admiratie. Gasim termeni din filosofia budista, gasim idei foarte apropiate de filosofia budista.  Cercetatoarea Amita Bhose care si-a dat doctoratul cu lucrarea “Eminescu si India” in capitolul VI al acestei lucrari face analiza aproape a tuturor poeziilor lui Eminescu de inspiratie budista.
In afara de ceea ce afirma autoarea exagerand lucrurile cert este ca sunt poezii in care gasim aceste influente.
Ex.: poezia “Komodewa”. “Eu nu cred nici in Iehova”.
Cea mai budista poezie a lui Eminescu este “Glossa”.


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Filosofia in China Antica ...
Inca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale unei filosofii strans legata de Univers si viata, nascandu-se din notiunea arhaica de unitate originara cele doua principii antagonist-complementare,Yin si Yang. ...
Gottfried Wilhelm Leibniz ...
În 1675, filosoful german G.W.Leibniz (1646-1716) era incredintat ca muzeele ar trebui sa combine interesul stiintific si expozitiile educative cu divertismentul de senzatie. "Muzeul" lui avea sa devina un parc sau targ expozitional, ...
Axiologia ...
In toate cercetarile, spiritul omenesc isi indreapta atentia asupra tot ceea ce este in contact cu sine. Cunostinta omeneasca in genere tinde catre doua scopuri si anume: - a explica lumea, universul din care facem parte - a intelege ...
Heraclit din Efes ...
Heraclit din Efes este una dintre cele mai interesante figuri din istoria culturii antice grecesti. Caracterul si puternica lui individualitate ni se descopera in stilul sau clar in expresii si adinc de sens. Scrisul lui are ceva profetic ...
Ideile filosofice ale lui Henri Bergson ...
Filosofia contemporana cronologic nu coincide cu “istoria contemporana". Începutul perioadei contemporane in dezvoltarea ghindirii filosofiei universale nu poate fi stabilit cu precizie. Este vorba de o trecere lenta de la ...
Determinismul ...
Opozitia dintre determinismul dialectic si cel mecanicist in intelegerea libertatii Orice cercetare a determinismului in fizica porneste de la caracterizarea determinismului mecanic laplacean ca teorie a necesitatii absolute, a legilor de ...
Friedrich Nietzsche ...
Friedrich Nietzsche s-a nascut la Rocken in 15 X. 1844. Dupa moartea tatalui, a pastorului Nietszche, familia se muta la Naumburg, unde Friedrich isi face studiile liceale pentru a le completa apoi la "Schulpforta", scoala vestita pentru ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Publicitate
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Filosofia Antica

Administrare Ipedia.ro

copyright-footer

2007 - 2017 Ipedia.ro