Franciza

Franciza reprezinta o forma de cooperare contractuala intre un francizor si un francizat (persoane fizice sau persoane juridice, independente din punct de vedere financiar) prin care primul, contra unei taxe de intrare in franciza ("drept de intare") si a unei taxe anuale raportata la cifra de afaceri ("redeventa"), acorda celui de-al doilea dreptul de comercializare a bunurilor si serviciilor folosind marca, numele, magazinele puternic personalizate, sistemele publicitare proprii, know-how-ul francizorului. Sistemul de franciza a aparut pentru prima data in Statele Unite ale Americii si a cunoscut doua etape distincte in dezvoltarea sa: I. inceputul secolului al XX-lea – axata pe franciza vanzarilor de automobile si a organizarii statiilor pentru distribuirea benzinei si a lubrifiantilor; Franciza
II. anii 1950-1960 – marcati de expansiunea deosebita a francizei produselor alimentare de mare consum. Franciza este un sistem de care este bine sa tina cont in special intreprinderile mici, care vor sa patrunda pe piete deja ocupate de firme cu o experienta indelungata si care doresc sa obtina succese imediate. În concluzie putem afirma ca, prin intermediul contractului de franciza, francizorul isi poate extinde afacerea cu cheltuieli reduse, in timp ce francizatul beneficiaza de renumele unei firme de prestigiu si de sprijinul interesat al francizorului.
Între motivatiile optarii catre sistemul de franciza putem sa amintim:
• nevoia de independenta profesionala;
• posibilitati substantiale de castig;
• risc relativ limitat;
• costuri mai reduse (in functie de tipul de franciza) etc.
Franciza apare sub o varietate de forme prin care proprietarul unui produs/serviciu/afacere/marca etc. cedeaza dreptul de utilizare a acestor elemente unei alte persoane contra unei sume de bani. Cele mai cunoscute tipuri de franciza, atat in economia americana cat si in celelate state occidentale, sunt:
Franciza de productie sau a marcilor de fabrica – Product and Trade Name Franchising – in cadrul careia produsele sunt fabricate de catre francizor si distribuite prin intermediul francizatilor. Este cazul vanzarilor de automobile, dar si al firmelor profilate pe imbutelierea si distributia bauturilor nealcoolice.
Franciza de distributie - Business Format Franchising – care are drept particularitate faptul ca relatia dintre francizor si francizat se prelungeste si in ceea ce priveste gestiunea punctelor de vanzare, managemntul afacerii, strategiile de marketing etc. Acest tip de franciza cuprinde restaurantele, comertul cu amanuntul, prestatiile de servicii etc. Totodata, trebuie mentionat ca acest tip de franciza tinde sa se devolte intr-un ritm net superior primului, datorita vanzarilor semnificativ mai mari pe care le aduce. La randul sau, sistemul francizei de distributie se imparte in urmatoarele trei categorii de francize: Franciza de comert cu amanuntul – Retailing – care cuprinde: a) restaurantele – reprezinta acea ramura a francizei care are ca obiectiv principal armonizarea activitatilor de alimentatie publica si cazare cu cele privind infiintarea si organizarea unui comert mobil itinerant de alimentatie publica in vederea asigurarii mesei unor colectivitati izolate din diverse zone ale unei arii comerciale delimitate; b) magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate – Convenience Store – cauta sa se adapteze stilului de viata din ce in ce mai dinamic al unei parti importante a populatiei. Ele se caracterizeaza prin comercializarea produselor de prima necesitate, prin practicarea autoservirii, dar si a unor orare de functionare prelungite, uneori chiar 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7; c) unitatile de distributie a marfurilor nealimentare – specializate pe comercializarea articolelor de bricolaj, mobila, asrticole sportive etc. d) unitatile de distributie a pieselor de schimb, a echipamentelor si service-ului pentru autovehicule – unitati specializate pe activitati de service (spalatorii, schimbari de piese, reparatii), dar si pe comercializarea unor produse de maxima necesitate pentru categoria de clienti deservita.

Sursa: www.portalroman.com

SURSA 03 ro.wikipedia.org

Avantaje şi dezavantaje
Avantaje
Beneficiarul unei francize are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu, şi de a intra pe o piaţă concurenţială folosind tehnici de producţie, comercializare şi marketing perfecţionate în timp, şi cu un grad înalt de rentabilitate.
Probabil cel mai important avantaj pentru francizat este achiziţionarea sau utilizarea unui produs sau serviciu consacrat.
De obicei, în faza de demarare a afacerii, resursele de capital ale unui întreprinzător sunt destul de limitate. Capacităţile de împrumut de fonduri ale întreprinzatorului sunt, de obicei, foarte reduse. Formarea unei relaţii cu o afacere în franciză îi permite francizatului aspirant să îşi îmbunătăţească abilitatea de a obţine asistenţă financiară.
Dezavantaje
Principalul dezavantaj este dat de costurile francizei. Pe lângă taxa de acordare a francizei şi redevenţele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta trebuie să menţină permanent un anumit standard de calitate.
Contractul de franciză
Franciza este una dintre operaţiunile folosite pe scară largă în comerţul internaţional. În contractul de franciză participă două persoane: pe de o parte, francizorul sau concedentul şi, pe de altă parte, beneficiarul sau concesionarul. Obiectul contractului este format din concesiunea unei mărci de fabrică sau de serviciu, împreună cu asistenţa tehnică şi toate cunoştinţele necesare pentru exploatarea acesteia. Cunoştinţele transmise pot avea atât natură industrială cât şi comercială întrucât în desfăşurarea activităţii sale, beneficiarul francizei poate fi atât producător cât şi distribuitor.
Pentru desfăşurea contractului, francizorul trebuie să îi furnizeze partenerului său elemente de engineering şi know-how privind amenajarea şi organizarea întreprinderii, elemente de marketing cuprinzând metodele, mijloacele şi tehnicile de comercializare a produsului sau serviciului, şi mijloacele pentru pregătirea profesională a personalului. Francizorul este ţinut să acorde asistenţă tehnică pe toată durata de desfăşurare a contractului de franciză.
Franciza în România
La începutul anului 2002, în România erau aproximativ 30 de lanţuri de franciză. Acum, potrivit statisticilor oficiale, există 170 de branduri francizate, respectiv 1.300 de francizaţi. Împreună, ei totalizează afaceri de 900 de milioane de Euro. Cea mai nouă intrare pe piaţa românească este magazinul Mr. Bricolage, pentru care investiţia se ridică la 6,2 milioane de Euro. Franciza aparţine companiei Brico Expert.
Pe piaţa românească ar fi loc pentru francize, mai ales ca o asemenea afacere are, din start, 80% şanse de reuşită. În România, principala piedică în dezvoltarea acestui sistem este costul mare al finanţârii. Aşa că astfel de afaceri au, deocamdată, o pondere de numai 7% din totalul comerţului. Majoritatea bancilor percep dobânzi şi comisioane foarte mari şi, în plus, sunt foarte reticente în a împrumuta o firmă care „împrumută“, la rândul ei, o afacere. Există chiar companii care îşi vând brandurile numai celor care îşi deschid o firma nouă, considerând că în acest fel se reduce riscul de compromitere a mărcii pe piaţă.
Categorii de franciză Corespunzător domeniilor de activitate economică şi manierei în care se realizează, se disting acorduri de franciză în domeniul producţiei de bunuri, a distribuţiei de mărfuri şi a prestărilor de servicii, precum şi o formă specială de franciză denumită şi întâlnită frecvent sub denumirea de "master franchise" sau franciza principală.
Acorduri de franciza industriala
Acordurile de franciza industriala vizeaza productia de bunuri. Francizatul este autorizat, prin mijlocirea unei licente, sa fabrice, sub marca francizorului si cu asistenta sa tehnica, produsele acestuia. Francizorul are astfel posibilitatea de a-si face cunoscute produsele sale in strainatate sub propria sa marca, fara a fi nevoit sa faca investitii importante. Francizorul acorda consultanta manageriala, pregateste personalul, ofera asistenta tehnica si comerciala, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala, se ocupa de publicitate. Foarte cunoscute acorduri de franciza industriala sunt cele care au ca obiect pro¬dusele CAMPARI, SCHWEPPES, COCA-COLA si PEPSI-COLA.
Acorduri de franciza de distributie
In aceste acorduri, francizorul este fie un producator care desface produsele sale prin intermediul unui francizat, fie un angrosist care revinde produsele sub marca sa unor francizati. In aceste acorduri, francizorul acorda consultanta, pregateste personalul, ofera francizatului dreptul de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiectii francizei etc. Francize de distributie foarte cunoscute sunt: SANTAL, VERITAS, UNIC, YVES ROCHER, CHRIS-TIANSENS.
Acorduri de franciza de servicii
Sunt acorduri prin care francizorul, care a pus la punct o metoda sau o tehnica specifica de prestare de servicii, autorizeaza pe francizat sa utilizeze aceste metode si tehnici in prestarea aceluiasi gen de servicii. Aceste tipuri de acorduri de franciza sunt cele mai raspandite , intre ele numarandu-se: FAST-FOODS, MC DONALD’S, PIZZA HUT, HERTZ, AVIS, RENT A CAR, SHERATON, HILTON, HOLIDAY INN etc. Acordurile de franciza nu se limiteaza la cele enuntate. Legea noastra vorbeste despre franciza in domeniul exploatarii si dezvoltarii unor afaceri, produse, tehnologii sau servicii.
În prezent (iunie 2008), în România operează aproximativ 420 de branduri francizate şi 2.633 unităţi erau active în franciză la finalul lui 2007.