JOHANNES GUTENBERG

S-a nascut in jurul anului 1400 si s-a stins din viata la 3 februarie 1468 la Manz, Gemania. Meserias si inventator german care a descoperit o metoda de tiparire prin litere mobile care a fost folosita fara modificari importante pana in secolul XX. Elementele unice ale inventiei sale au fost un tipar cu matrite ce prin presare imprimau pe un metal: o litera sau un caracter, intr-un numar destul de mare, astfel literele obtinute fiind folosite pentru tiparirea propriu-zisa; un aliaj pentru literele din metal: o noua presa derivata de la cele pentru fabricare vinului si a hartiei si o cerneala fabricata din ulei. Nici una dintre aceste calitati ale tiparului inventat de Gutenberg, nu exista in tiparirea coreana si chineza sau in tehnicile europene de tiparire a literelor pe diferite suprafete.
Gutenberg s-a nascut la Mainz si a fost fiul unui patrician. Aici s-a specializat in fierarie. A fost exilat din Mainz in timpul unei dispute dintre ghildele mestesugarilor si patricienii din oras. S-a mutat la Strassburg unde a trait intre anii 1434 si 1444. Aici a fost bijutier, dar a si predat artele mestesugariei.
Cativa dintre colegii sai, care au aflat ca mesterul lucreaza la ceva in secret, au insistat sa devina parteneri in aceasta activitate si au investit sume considerabile de bani. Asadar in 1438 s-a semnat un contract pe termen de 5 ani intre Gutenberg si: Hans Riffe, Andreas Dritzehn si Andreas Heilmann. Contractul avea si clauze: daca unul din parteneri deceda, mostenitorii sai vor fi numai beneficiari ai acestei afeceri nu si parteneri.
Cand Andreas Dritzehn moare in 1438 mostenitorii acestuia il dau in judecata pe Gutenberg si ii cer sa devina parteneri. Gutenberg castiga procesul si se afla de inventia sa, desi mesterul incercase sa pastreze acest secret.Dupa 12 martie 1444 nu este documentata activitatea lui Gutenberg, dar se crede ca el s-a intors la Mainz.
În 1450 inventia sa devine deja destul de sofisticata incat sa-l convinga pe omul de afaceri Johann Fust, sa-l finanteze, la inceput cu 800 de guldeni (o suma substantiala), iar mai apoi cun inca 800 de guldeni pentru care Fust si Gutenberg devin parteneri.
Cu timpul relatiile dintre cei doi s-au stricat deoarece Fust dorea sa castige bani cat mai repede, iar Gutenberg dorea sa-si perfectioneze inventia. Apoi in 1455 Fust castiga un proces impotriva lui Gutenberg, prin care mesterul era obligat sa plateasca inapoi imprumuturile si alte cheltuieli aditonale totul constand in suma de 2020 guldeni. Acest lucru l-a determinat pe Gutenberg sa deschida o mica tipografie intre anii 1450-1460.
“Biblia de 42 de randuri", cea mai importanta opera a lui Gutenberg, precum si alte carti au fost tiparite in jurul anului 1455. Castigurile aduse din vanzarea bibliei se aproximeaza ca au fost mult mai mari decat suma pierduta de mester in procesul cu Fust si nu se stie de ce aceastea nu au fost evaluate la proces.

SURSA 03

Tiparul
Presa fixă, în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul şi/sau ilustraţiile, a apărut pentru prima oară în China, şi a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al 12-lea şi al 13-lea, numeroase biblioteci chineze conţineau zeci de mii de cărţi tipărite. Coreenii şi chinezii cunoşteau tiparul cu litere mobile, dar datorită complexităţii alfabetului folosit, tiparul cu litere mobile nu a fost atât de utilizat ca în Europa Renaşterii.
Nu se ştie dacă Gutenberg cunoştea aceste tehnici sau le-a inventat independent.
Gutenberg în mod sigur a introdus metode eficiente pentru producerea cărţilor ducând la o creştere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare datorată popularităţii Bibliei lui Gutenberg, prima lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Chiar şi aşa, Gutenberg nu avea talent la afaceri, şi nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa.
Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din oraşul natal Mainz la Strassburg (pe atunci oraş german, astăzi în Franţa) în jurul anului 1430. Ştiind că tiparul cu blocuri de lemn implica mult timp şi cheltuială, deoarece trebuia să fie gravat de mână, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi reproduse mult mai repede, odată ce era construită o matriţă.

Repere: Johannes Gutenberg , litere mobile , matrita , tipografie