Margaret Thatcher

Nascuta la 13 octombrie 1925, la Grantham (Lincolnshire, Marea Britanie), Margaret Hilda Roberts este fiica unui bacan. Primele lectii de economie le primeste in propria familie de mici comercianti. Foarte silitoare, beneficiaza de o bursa la Oxford, unde studiaza chimia. La varsta de 20 de ani, conduce miscarea studentilor conservatori. Intre anii 1947 si1951, lucreaza ca cercetator chimist. Se marita cu Denis Thatcher, sub numele caruia va deveni celebra. Din mariajul lor se nasc doi fii, care sunt dati de mici in ingrijirea unei bone, pentru ca mama lor sa-si poata desavarsi cariera. Maggie devine avocat si apoi isi face intrarea in Camera Comunelor. Ulterior este numita secretar parlamentar al Ministerului Pensiilor si Asigurarilor Sociale. In anul 1970 este desemnata ministru al Educatiei si Stiintei in cabinetul lui Edward Heath, portofoliu pe care il pastreaza timp de patru ani. In aceasta perioada, isi face o buna reputatie ca profesionista si abila negociatoare, dar este criticata pentru ca renunta la distribuirea laptelui gratuit in scoli. In anul 1974, Partidul Conservator este invins in alegeri si trece in opozitie. In urma unui puci intern, Margaret preia postul lui Heath si se instaleaza la carma acestei formatiuni politice. Patru ani mai tarziu, conduce Partidul Conservator spre victorie, promitand stoparea declinului economic si reducerea rolului statului. La 4 mai 1979, devine prima femeie prim-ministru din Europa si a patra din lume. Aplica un program radical care sporeste rolul initiativei particulare in societate si reduce intr-adevar rolul statului, in incercarea de a redresa situatia economica inconfortabila, in conditiile existentei unor sindicate puternice si a unei inflatii ingrijoratoare. Sunt privatizate 77 de mari intreprinderi,ceea ce duce la o echilibrare a bugetului si la o oarecare revitalizare a economiei. In schimb, somajul creste. Popularitatea ei reinvie dupa ce reuseste sa pastreze Insulele Falkland (Maldive) sub tutela coroanei britanice. In anul 1982, fortele argentiniene declanseaza operatiunea de ocupare a acestor teritorii,detinute de englezi din anul 1833. Premierul trimite de urgenta o expeditie care recupereaza Maldivele, pe calea armelor. Marea Britanie incheie victorioasa confruntarea cu Argentina, iar Lady Margaret este innobilata de regina pentru serviciile pe care le aduce tarii. Marele succes le aduce o noua victorie conservatorilor la alegerile parlamentare din iunie 1983. Noul mandat al doamnei Thatcher este marcat de marea greva a minerilor (din anii 1984-1985),care dureaza aproape un an. Premierul nu cedeaza sub nici un chip presiunilor sindicatelor, atitudine ce va contribui in a fi supranumita "Doamna de fier". Da dovada de intransigenta si in cazul revendicarilor nationalistilor irlandezi. Nici atentatul cu bomba pus la cale de IRA (armata republicana irlandeza) la Grand Hotel din Brighton - in timpulconferintei Partidului Conservator, din octombrie 1984 - in urma caruia scapa miraculos cu viata, nu-i schimba atitudinea. Duce o politica externa antieuropeana si de alianta cu americanii. In iunie 1987, dobandeste a treia victorie electorala. Este unicul prim-ministru, in 160 de ani de istorie britanica, reales de trei ori consecutiv. In timpul celui de-al treilea mandat, conjunctura economica ii pune piedici mult mai mari. Tensiunile rasiale cresc, se dezvolta huliganismul si delincventa suburbana. Se opune programelor socialiste ale Partidului Laburist si scade rolul guvernului in economie. Privatizeaza cateva ramuri industriale nationale, invatamantul si institutiile medicale. Incepe sa fie contestata chiar si in sanul propriului partid. Ajunge sa faca presiuni asupra presei si creste impozitele. Multi incep sa creada ca este lovita de paranoie. Devenita impopulara, la 20 noiembrie 1990 pierde presedintia partidului. Dupa cateva zile, demisioneaza si din functia de premier, insa continua sa faca greutati succesorului la fotoliul de prim-ministru al Marii Britanii. In ultimii ani ai secolului au inceput sa circule zvonuri ca "Doamna de fier"ar fi dat in patima betiei.

Sursa: www.referate.orasultau.ro 

SURSA 03 roportal.ro

La 4 mai 1979, Margaret Thatcher, liderul Partidului Conservator, depune juramantul, devenind prima femeie prim-ministru in Marea Britanie. Chimista si avocata, absolventa a Universitatii Oxford, Thatcher a depus juramantul ca prim-ministru la o zi dupa ce Conservatorii au castigat o majoritate de 44 de mandate la alegerile parlamentare generale. Margaret Hilda Roberts s-a nascut la Grantham, Anglia, in 1925. A fost prima femeie presedinte al Asociatiei Conservatorilor de la Universitatea Oxford, iar in 1950 a candidat pentru Parlament in comitatul Dartford. Thatcher a fost infranta, insa a castigat un numar impresionant de voturi intr-un comitat eminamente liberal. In 1959, dupa ce s-a casatorit cu omul de afaceri Denis Thatcher si a dat nastere la doi gemeni, a fost aleasa in Parlament din partea Conservatorilor din Finchley, un comitat din nordul Londrei. In anii ΓÇÖ60, a avut o ascensiune rapida in Partidul Conservator, iar in 1967 s-a alaturat cabinetului de opozitie fata de cabinetul laburist al lui Harold Wilson, aflat la putere. In urma victoriei Partidului Conservator, sub conducerea lui Edward Health, in 1970, Thatcher a devenit secretar de stat pentru educatie si stiinta. In 1974, Partidul Laburist s-a intors la putere, iar Thatcher a devenit secretar-general al partidului, dupa care i-a luat locul lui Edward Health in functia de lider al Partidului Conservator, in februarie 1975. A fost prima femeie care a devenit presedinte al Conservatorilor. Sub conducerea ei, doctrina Partidului Conservator a alunecat si mai mult spre dreapta, cerand privatizarea industriilor si utilitatilor nationale si promitand o aparare hotarata a intereselor Marii Britanii pe plan international. De asemenea, ea a criticat cu tarie modul ineficace in care primul-ministru James Callaghan s-a ocupat de grevele muncitorilor din 1978 si 1979.
In martie 1979, Callaghan a fost invins in urma unui vot de blam, iar pe 3 mai alegerile generale au conferit Conservatorilor lui Thatcher majoritatea in Parlament. Dupa ce a depus juramantul in ziua urmatoare, primul-ministru Thatcher a inceput anihilarea socialismului din Marea Britanie. A privatizat numeroase ramuri ale industriei, a redus cheltuielile guvernamentale si a redus treptat drepturile asociatiilor patronale. In 1983, in ciuda celei mai ridicate rate a somajului din ultimii cinci ani, Thatcher a fost aleasa pentru un al doilea mandat, gratie mai ales victoriei britanice in razboiul Insulelor Falkland cu Argentina, din 1982. In privinta afacerilor externe, ΓÇ£Doamna de FierΓÇ? a sustinut in 1980 dobandirea independentei pe cale pasnica de catre statul Zimbabwe (fosta Rhodesia) si a adoptat o pozitie ferma impotriva separatistilor irlandezi, din Irlanda de Nord. In octombrie 1984, a explodat o bomba a Armatei Republicane Irlandeze (IRA) la conferinta din Brighton a Partidului Conservator. Primul-ministru Thatcher a scapat ca prin urechile acului. In 1987, o crestere a economiei a condus la alegerea ei pentru un al treilea mandat, insa la scurt timp Thatcher a indepartat anumiti membri din propriul ei partid, din cauza politicii ei de colectare a impozitelor si a opozitiei ei privind continuarea integrarii Marii Britanii in Uniunea Europeana. In noiembrie 1990, nu a obtinut majoritatea in alegerile anuale din Partidul Conservator pentru functia de presedinte. Ea si-a retras candidatura, iar John Major, cancelarul Ministrului de Finante din 1989, a fost ales lider al Conservatorilor. La 28 noiembrie, Thatcher a demisionat din functia de prim-ministru, iar Major i-a succedat in aceasta functie. Cele trei mandate consecutive ale lui Thatcher au marcat cea mai lunga perioada a unei persoane in functia de prim-ministru, din anul 1827. In 1992, a fost facuta baronesa si a dobandit un loc in Camera Lorzilor.