Maria Lataretu

"De multe ori, spunand ca Maria Lataretu a fost o interpreta a cantecului popular, spunem prea putin, sau poate chiar gresim. Si, incercand sa explicam acest lucru explicam in mod firesc si de ce ocupa ea un loc aparte in sufletul ascultatorilor, de ceeste, poate, de neantalnit si de neantrecut. Pentru ca ea nu s-a rezumat a fi numai purtator de cantece, numai un intermediar in drumul folclorului de la fauritorii lui la public, pentru ca, aidoma creatorului popular, ea a preluat melodiile de pe meleagurile natale, imbogatindu-le prin interpretare cu noi valente. Cantecul lung oltenesc, cantecele haiducesti, hore si mai ales sarbe, celebrele sarbe oltenesti, cantecele Mariei Lataretu poarta cu ele dorul si dragostea, codrul si florile. De ce le indragim? Poate pentru ca, ascultandu-le, ne regasim in ele, cu bucuriile, cu dorurile noastre..." - Marioara Murarescu "Am invatat la doua scoli - una dincoace de Gilort, iar cealalta dincolo de Gilort, la scoala Mariei Lataretu. Pot sa spun ca adevaratul meu profesor de muzica a fost Maria Lataretu. Era o nespusa placere sa o vezi cantand, nuantand anticipativ nu numai din ochi, ci cu toata expresia fetei meandrele sufletesti ale creatiilor sale, de la cele mai simple pana la cele mai subtile.
M-am straduit toata viata sa-i fiu demna urmasa. Acesta a fost indemnul profesoarei mele si nu m-am abatut niciodata de la drumurile Gorjului. Ii pastrez o aleasa pretuire si recunostinta." - Maria Ciobanu
"Nobletea si generozitatea inimii cantate in melodiile pe care le-a creat cu o usurinta rara Maria Lataretu, nu au fost produsul fanteziei, ci exclamari ale propriei sale fiinte dominata de o nepotolita multumire si de un neastampar nostalgic. Fiecare cantec creat de ea, a fost inainte de toate o confidenta, o spovedanie in care o vedem rascolindu-si adancurile inimii sale, zbuciumul ca si incantarile, regretele cat si aspiratiile traite de ea. Si daca vremea ori moda poate sa treaca peste cantecele Mariei Lataretu, traditia insa in care s-au intiparit pentru totdeauna, face ca ele sa nu poata fi uitate niciodata." - Maria Cornescu
"De mica am iubit cantecele Mariei Lataretu. A fost pentru mine in permanenta o pilda vie si un exemplu de urmat. Voi incerca sa-i urmez exemplul si din vastul ei repertoriu sa-mi aleg cantecele care sa aduca aminte de aceea care a fost marea cantareata MARIA LATARETU" - Maria Apostol.

Sursa: www.marialataretu.tripod.com

SURSA 03 impactingorj.com

Maria Lătăreţu (n. 7 noiembrie 1911, Bălceşti, Gorj - d. 23 septembrie 1972, Botoşani) a fost o cunoscută interpretă de folclor muzical românesc, cu un repertoriu variat din folclorul românesc şi marcată de o bogată activitate concertistică. Dăruirii sale cântecului popular românesc stau dovadă şi numeroasele înregistrări la radio şi televiziune şi numeroasele materiale discografice. Cu o expresivitate deosebită ce poate fi remarcată în propriu-i repertoriu, a impresionat o multitudine de români, cucerind numeroşi fani.
Câteva cântece reprezentative ale Mariei Lătăreţu sunt încă dovadă a activităţii desfăşurate în scopul promovării cântecului popular oltenesc:
* Au pornit olteni la coasă
* Cireşule, frunză rară
* Curge Gilortul la vale
* Jos în vale la ivoare
* Vă las cântecele mele
Discografie
Şi multe alte materiale discografice. Cantecele Mariei Lataretu au trecut granitele Romaniei. Artista a onorat invitatiile concertistice primite de la vecinii tarii noastre pana la cele din Egipt si Siria.
Numita prim-solista a Orchestrei "Barbu Lautaru" a Institutului de Folclor, Maria Lataretu devenea din ce in ce mai cunoscuta. In curand, vocea sa a ajuns peste hotare si astfel au aparut ofertele de a concerta in afara tarii. Polonia, Cehoslovacia, fosta Uniune Sovietica, Egipt, Siria, Elvetia, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria si Iugoslavia sunt tarile care au invitat-o si care au primit-o cu salile pline. Imaginati-va oameni veniti sa o vada si sa o asculte interpretand: "De ce nu te-nsori Gheorghita", "Lie, ciocarlie", "Radu mamii, Radule", "Sanie cu zurgalai", "Au plecat olteni la coasa", precum si multe, multe alte cantece. O alta limba pentru ei, insa acest baraj se rupea deoarece Maria reusea sa transmita foarte multa emotie. Cartea "Maria Lataretu, privighetoarea nepereche", scrisa de Ioana Lataretu si de Dorin Brozba, contine informatii si despre concertele sustinute in afara tarii. Vreme de un an, Maria Lataretu a avut un contract cu restaurantul de arta culinara romaneasca "Dunarea" din Rusia. "Balsoi Teatr" a avut-o gazda de nenumarate ori. Aici a avut sansa de a-l cunoaste pe marele compozitor al Baletului "Spartacus", Aram Haciaturian. Acesta i-a spus intr-o seara Mariei ca textul afisului de la "Dunarea" trebuie schimbat. "Pe el nu trebuie scris: «In aceasta seara canta Maria Lataretu», ci «In aceasta seara canta Craiasa cantecului romanesc»". In Egipt, Siria si Iordania, tari cu o alta cultura si mentalitate, s-a bucurat de un succes rasunator, primind titlul de "Printesa" ori "Regina cantecului romanesc". Profesorul Mihail Pop, aflat la o consfatuire pe teme folclorice, a fost surprins sa constate la Stockholm ca Maria Lataretu a fost foarte solicitata cu cantecul lung batranesc, oltenesc, vechi, arhaic, "Ma uitai spre rasarit", considerat si catalogat a fi unul dintre cele mai frumoase ale lumii.