Martisor

Dupa cum spune o veche legenda, in prima zi din luna martie, frumoasa Primavara a iesit la marginea padurii, si a vazut intr-o poiana cum, de sub zapada, rasarise un ghiocel. Impresionata, s-a hotarat sa il ajute; a inceput sa dea zapada la o parte si sa rupa ramurile uscate si spinoase din jurul sau. Vazand acestea, Iarna s-a infuriat si a chemat viforul si crivatul ca sa distruga plapanda floare, reusind sa o omoare. Primavara a acoperit cu mainile ei micuta floare pentru a o proteja, dar s-a ranit din cauza spinilor, iar din degetul ei o picatura de sange cald s-a prelins si a cazut peste ghiocel aducandu-l din nou la viata. Astfel Primavara a invins Iarna; culorile snurului amintesc de sangele ei rosu cazut pe zapada alba, iar ghiocelul a devenit vestitorul primaverii. Martisorul este un mic obiect, o podoaba, legata cu un snur impletit din 2 fire – unul alb si unul rosu, care se daruieste doamnelor si domnisoarelor pe 1 Martie, si care simbolizeaza venirea primaverii. Sarbatoarea martisorului a aparut in timpul Imperiului Roman, cand Anul Nou era sarbatorit in prima zi de primavara din luna lui Marte (zeul Marte era zeul razboiului, dar si al fertilitatii si al vegetatiei). De aici si culorile snurului: rosul simbolizeaza razboiul, iar albul simbolizeaza pacea. Anul Nou a fost sarbatorit pe data de 1 martie pana la inceputul secolului  al XVIII-lea. Aceasta sarbatoare este intalnita si in Albania, Macedonia si Bulgaria.

Sursa: www.argento.ro

SURSA 03 copilul.ro

Obiceiul martisorului, simbol ancestral al unui vechi scenariu de innoire a timpului in pragul primaverii, este legat, conform traditiei, de momentul mortii si nasterii simbolice a unei zeitati feminine autohtone - Baba Dochia. Martisor este si denumirea populara a lunii martie, luna inceputului de an agrar. Obiceiul martisorului s-a pastrat pana in zilele noastre dar nu la cotele sensibilitatii de alta data. In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere. Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar. Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur. Fetele isi atarnau firul impletit la gat, in credinta ca nu vor fi fie arse de soare peste vara, conform zicalei: "Cine poarta martisoare / Nu va fi parlit de soare". In comunitatile traditionale bucovinene fetele ofereau cu multa bucurie martisorul, in ziua de 1 martie, flacailor din sat, obicei care s-a pastrat pana astazi. Martisorul era purtat de catre copii timp de 12 zile sau pana la anumite sarbatori de primavara (Mucenici, Blagovistenie, Florii, Paste ), pana la inflorirea pomilor fructiferi sau a unor arbusti precum macesul. In alte locuri, martisorul era purtat pana la sosirea pasarilor calatoare, cand era aruncat in directia de unde veneau acestea rostindu-se: "Ia-mi negretele si da-mi albetele". In cazul in care martisorul era purtat pana la inflorirea pomilor, acesta se atarna pe crengile inflorite iar cu banul de la fir se cumpara vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii, simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul. Martisorul era un simbol purtat cu multa demnitate si chiar solemnitate de catre membrii societatii traditionale, care evitau orice comportament necivilizat in perioada in care martisorul le impodobea imbracamintea. Martisoarele din zilele noastre sunt confectionate manual sau sunt procurate din magazine, fiind compuse tot din doua fire alb-rosii, impletite din matase, la care se agata mici pandantive artizanale, care ar simboliza norocul, sanatatea, iubirea etc, obiceiul pierzandu-si mult din semnificatiile initiale.