Anunturi Gratuite

Neuronul - unitate structurala si functionala a sistemului nervos

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Neuronul - unitate structurala si functionala a sistemului nervos
Neuronul - unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura electro chimica numite impulsuri nervoase. Cea ma importanta caracteristica morfologica a neuronului consta in prezenta unor procese protoplasmatice de diferite lungimi, ce merg din corpul celulei -dendritele si axonul -, particularitate structurala dealtfel legata intim de functia de transmitere a impulsurilor nervoase. Dendritele sunt prelungiri celulare, uneori ramificate (ceea ce creste foarte mult posibilitatea contactului cu alte celule nervoase), avand functia de a primi impulsuri si a le transmite spre corpul celular. Axonul transmite de obicei impulsuri de la soma altor celule nervoase sau organe efetuoare (muschii sau glandele), desi impulsul poate fi uneori transmis si in directie opusa ("reflexele de axon" de la nivelul tegumentului).
Se poate enunta ca un neuron, prin diferitele sale parti componente, exercita cel putin 4 functii: primeste informatii de la alti neuroni (in special pe calea dendritelor si somei); executa o computerizare, o sumare particulara a potentialelor excitatorii si inhibitorii ce sosesc la nivelul somei; conduce potentialele de actiune de-a lungul axonului si ramificatiilor sale; transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare (musculare, glandulare etc.).
Volumul neuronului variaza considerabil si rapid prin captarea apei sau, mai lent, prin sinteza proteica sau lipidica.
Corpul celular al neuronului este delimitat de o membrana neuronala, continand citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul endoplasmatic, complex Golgi, microzomi, lizozomi, corpusculi Nissl, neurofibrile).
Membrana neuronala, este constituita din punct de vedere biochimic, din proteine insolubile, cu proprietati elastice, numite stromatina, lipide si colesterol, carora li se adauga si polizaharide.
Fiind semiprmeabila, membrana neuronala permite transferul apei, al moleculelor mici si al substantelor liposolubile, dar este impermeabila pentru molecule mari. Se pare ca exista anumite portiuni ale membranei specializate pentru transport, excitatii ionice, conductie, metabolism etc.
Se admite claic ca membrana este prevazuta din loc in loc cu pori, plini cu apa. Existenta acestori pori explica numai partial permeabilitatea membranei, atat din cauza ca numarul lor este prea mic pe unitatea de suprafata, cat si datorita dimensiunilor lor prea reduse pentru a permite tarnsferul majoritatii moleculelor.
Citoplasma neuronala, elastica si deformabila, are o structura complexa, in car exista emulsii si solutii si prezinta o reactie alcalina care trece spre cea acida pe masura inaintarii in varsta. Este alcatuita din hialoplasma si organitele intracelulare - formatiuni adaptate diferitelor functii neuronale.
In compozitia citoplasmei predomina apa, al carei procent creste progresiv de la nucleu spre periferia celulei. Componente caracteristice materiei vii, detinatoarele proprietatilor biologice fundamentale, proteinele citoplasmatice sunt prezente atat ca holo- cat si ca heteroproteine.
Citoplasma mai cuprinde lipide sub forma de lecitine, cefaleine, sfingolipide, cerebrozide, precum si glucide, fie ca elemente structurale, fie ca substante de rezerva. In sfarsit, in citoplasma se gasesc si saruri minerale sub forma de ioni sau combinatii cu alti compusi, precum si substante organice si in special enzime.
Mitocondriile sunt mai putin numeroase in neuron decat in alte celule ale organismului, numarul lor variind dupa tipul neuronului si fiind mai numeroase in celulele din cornul anterior, comparativ cu alti neuroni.
Mitocondriile, prezente atat in corpul celular cat si in dendrite si axon, sunt sediul proceselor oxidative care elibereaza energia chimica prezenta in substraturile organice si o converteste in forme usor utilizabile de catre structurile celulare. Nu este, deci, surprinzator ca in neuron agregatele mitocondriale sunt preferential localizate in acele sectoare cu cele mai mari nevoi energetice. Peretii mitocondriali sunt formati dintr-o membrana externa si una interna care prezinta spre interior o serie de septuri sau creste mitocondriale, transversale in neuroni si longitudinale in dendrite, axoni sau sinapse, compartimentand continutul mitocondriei intr-un volum mic, o suprafata cat mai mare diferitelor procese enzimatice.
Rezulta ca mitocondriile sunt sediul proceselor producatoare de energie, al oxidarilor neuronale ("cazanul" metabolic). Capacitatea respiratorie a mitocondriei se pastreaza atat timp cat structura ei nu este compromisa, in timp ce mitocondriile fragmentate mai pastreaza doar capacitatea de a cataliza unele reactii chimice.
Neuronul - unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura electro chimica numite impulsuri nervoase. Cea ma importanta caracteristica morfologica a neuronului consta in prezenta unor procese protoplasmatice de diferite lungimi, ce merg din corpul celulei -dendritele si axonul -, particularitate structurala dealtfel legata intim de functia de transmitere a impulsurilor nervoase. Dendritele sunt prelungiri celulare, uneori ramificate (ceea ce creste foarte mult posibilitatea contactului cu alte celule nervoase), avand functia de a primi impulsuri si a le transmite spre corpul celular. Axonul transmite de obicei impulsuri de la soma altor celule nervoase sau organe efetuoare (muschii sau glandele), desi impulsul poate fi uneori transmis si in directie opusa ("reflexele de axon" de la nivelul tegumentului).
Se poate enunta ca un neuron, prin diferitele sale parti componente, exercita cel putin 4 functii: primeste informatii de la alti neuroni (in special pe calea dendritelor si somei); executa o computerizare, o sumare particulara a potentialelor excitatorii si inhibitorii ce sosesc la nivelul somei; conduce potentialele de actiune de-a lungul axonului si ramificatiilor sale; transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare (musculare, glandulare etc.).
Volumul neuronului variaza considerabil si rapid prin captarea apei sau, mai lent, prin sinteza proteica sau lipidica.
Corpul celular al neuronului este delimitat de o membrana neuronala, continand citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul endoplasmatic, complex Golgi, microzomi, lizozomi, corpusculi Nissl, neurofibrile).
Membrana neuronala, este constituita din punct de vedere biochimic, din proteine insolubile, cu proprietati elastice, numite stromatina, lipide si colesterol, carora li se adauga si polizaharide.
Fiind semiprmeabila, membrana neuronala permite transferul apei, al moleculelor mici si al substantelor liposolubile, dar este impermeabila pentru molecule mari. Se pare ca exista anumite portiuni ale membranei specializate pentru transport, excitatii ionice, conductie, metabolism etc.
Se admite claic ca membrana este prevazuta din loc in loc cu pori, plini cu apa. Existenta acestori pori explica numai partial permeabilitatea membranei, atat din cauza ca numarul lor este prea mic pe unitatea de suprafata, cat si datorita dimensiunilor lor prea reduse pentru a permite tarnsferul majoritatii moleculelor.
Citoplasma neuronala, elastica si deformabila, are o structura complexa, in car exista emulsii si solutii si prezinta o reactie alcalina care trece spre cea acida pe masura inaintarii in varsta. Este alcatuita din hialoplasma si organitele intracelulare - formatiuni adaptate diferitelor functii neuronale.
In compozitia citoplasmei predomina apa, al carei procent creste progresiv de la nucleu spre periferia celulei. Componente caracteristice materiei vii, detinatoarele proprietatilor biologice fundamentale, proteinele citoplasmatice sunt prezente atat ca holo- cat si ca heteroproteine.
Citoplasma mai cuprinde lipide sub forma de lecitine, cefaleine, sfingolipide, cerebrozide, precum si glucide, fie ca elemente structurale, fie ca substante de rezerva. In sfarsit, in citoplasma se gasesc si saruri minerale sub forma de ioni sau combinatii cu alti compusi, precum si substante organice si in special enzime.
Mitocondriile sunt mai putin numeroase in neuron decat in alte celule ale organismului, numarul lor variind dupa tipul neuronului si fiind mai numeroase in celulele din cornul anterior, comparativ cu alti neuroni.
Mitocondriile, prezente atat in corpul celular cat si in dendrite si axon, sunt sediul proceselor oxidative care elibereaza energia chimica prezenta in substraturile organice si o converteste in forme usor utilizabile de catre structurile celulare. Nu este, deci, surprinzator ca in neuron agregatele mitocondriale sunt preferential localizate in acele sectoare cu cele mai mari nevoi energetice. Peretii mitocondriali sunt formati dintr-o membrana externa si una interna care prezinta spre interior o serie de septuri sau creste mitocondriale, transversale in neuroni si longitudinale in dendrite, axoni sau sinapse, compartimentand continutul mitocondriei intr-un volum mic, o suprafata cat mai mare diferitelor procese enzimatice.
Rezulta ca mitocondriile sunt sediul proceselor producatoare de energie, al oxidarilor neuronale ("cazanul" metabolic). Capacitatea respiratorie a mitocondriei se pastreaza atat timp cat structura ei nu este compromisa, in timp ce mitocondriile fragmentate mai pastreaza doar capacitatea de a cataliza unele reactii chimice.
Publicitate

SURSA 03

Neuronii sunt o clasă de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o celulă adaptată la recepţionarea şi transmiterea informaţiei, unitatea elementară (celulară), embriologică, anatomică, funcţională, trofică şi metabolică a sistemului nervos. Conceptul de neuroni, ca unitate principală a sistemului nervos a fost introdusă de anatomistul spaniol Santiago Ramón y Cajal. El a arătat ca neuronii sunt celule individuale care comunică între ele. O contribuţie fundamentală la cunoaşterea celulei nervoase în stare normală şi patologică a constituit-o la vremea sa grandioasa monografie a lui Gheorghe Marinescu, La cellule nerveuse (Ed. Doin, Paris, 1909).
Ultrastructura
Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 Um si 4-8 Um. Au un corp celular (soma) şi un număr mare de prelungiri.
Din punct de vedere funcţional neuronul se împarte în trei regiuni:
* regiunea receptoare, receptionează şi procesează informaţia, fiind formată din dendrite şi soma. Aici se stabileşte contactul cu alţi neuroni prin sinapse, dar de obicei nu se formează potenţiale de acţiune în această regiune, ci doar potenţiale locale (potenţiale postsinaptice).
* regiunea conductoare leagă regiunea receptoare de cea efectoare. Ea este formată din porţiunea axonului de la locul în care acesta iese din corpul celular hilul axonic până la arborizaţia sa. Aici au loc potenţialele de acţiune prin sumarea potenţialelor locale.
* regiunea efectoare, informaţia (potenţialul de acţiune) este recodificată aici sub formă chimică prin neurotransmiţători şi transmisă prin sinapsa regiunii receptoare a următorului neuron.
Structura
Neuronii au de obicei un singur nucleu mare şi poziţionat central. Aici se produce o cantitate ridicată de ARN, iar cromatina este dispersată.
Ribozomii din reticulul endoplasmatic rugos se găsesc sub forma corpusculilor Nissl(sau corpi tigroizi). Axonii nu conţin corpusculi Nissl (şi deci nu participă la sinteza de proteine).
Reticulul endoplasmatic neted are rol în reglarea nivelului de Ca++ din neuron.
Microfilamentele, neurofilamentele si microtubulii formează citoscheletul neuronului.
Mitocondriile se găsesc în corpul celular, dar majoritatea se concentrează în butonii terminali ai axonului, furnizând energie (sub formă ATP) pentru transmiterea semnalului la nivelul sinaptic şi pentru sinteza unor neurotransmiţători.
Corpul celular şi dendritele sunt învelite într-o membrană plasmatică, neurilema, cu o importanţă deosebită în recepţionarea şi transmiterea semnalelor prin canalele ionice. Axonii prezintă axolema, care este învelită de trei teci: teaca de mielină (izolare electrică), teaca celulelor Schwann (secretoare de mielină) şi teaca Henle (nutriţie, protecţie). Teaca de mielină este întreruptă pe alocuri de nodurile Ranvier.
Clasificare
După numărul de prelungiri:
* neuroni multipolari, cu număr mare de prelungiri. De obicei au o formă stelată, cu nucleu mare şi sferic, situat central. Pot fi neuroni senzitivi.
* neuroni bipolari, cu două ramificaţii la extremităţi. Au formă fusiformă, iar nucleul este ovalar şi de obicei excentric. Se găsesc de exemplu în retină.
* neuroni unipolari, cu o singură prelungire axonică. De exemplu: celulele cu bastonaş sau celulele cu con din retină.
* neuroni pseudounipolari, cu o prelungire în formă de T: prelungirea iniţială se desparte în două. Sunt sferici, cu nucleu mare, localizat central. Se găsesc în ganglionii rahidieni sau ganglionii spinali.
Funcţional
* neuroni motori multipolari, mari cu prelungire axonică lungă. De exemplu: neuronii piramidali din cortex.
* neuroni de asociaţie sau bipolari.
* neuroni senzitivi aferenţi sau receptori. Sunt pseudounipolari şi se găsesc în ganglionii spinali şi ganglionii nervilor cranieni.
Proprietăţi funcţionale
Excitabilitatea este proprietatea de a intra în activitate sub acţiunea unui stimul. Membrana joacă un rol esenţial prin canalele sale ionice care se deschid sau se închid în funcţie de modificările de energie din preajma membranei.
Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Această conducere se realizează diferit în fibrele mielinice şi amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s în cele mai groase, 3-14m/s în cele mai subţiri; iar în cele amielinice 0.5-2m/s).
Degenerescenţa se referă la degradarea neuronului în condiţii de lezare serioasă a axonului.
Regenerarea este proprietatea de a se reface după anumite lezări.
Activitatea sinaptică se referă la codarea chimică a informaţiei şi transmiterea acesteia prin sinapse.


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Cerebelul - creierul mic ...
Introducere Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii. Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit ...
Sistemul osos ...
Scheletul uman este format din 206 oase separate, unite intre ele prin diferite articulatii. Marimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminata de functia anatomica. Cel mai mare os este femurul (50 cm), iar cel mai mic este scarita ...
Cartoful ...
Pentru cultivarea cartofului este de preferat un teren care sa contina un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul se lucreaza din toamna efectuandu-se o aratura adanca de 25-30 cm, apoi aplicadu-se gunoi de grajd, ...
Rinichii ...
Rinichii sunt organe pereche, situate retroperitoneal, de o parte si de alta a coloanei vertebrale lombare. Ei au forma caracteristica, circa 300 g, doua fete si doua margini - Segmentul intermediar (ansa Henle), subtire, este format din ...
Inima - structura ...
Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi ...
Neuronul - unitate structurala si functionala a ...
Neuronul - unitatea structurala si functionala a sistemului nervos - este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura electro chimica numite impulsuri nervoase. Cea ma importanta caracteristica morfologica a ...
Esofagul ...
Esofagul este un tub situat intre faringe si stomac, in care se deschide printr-un orificiu numit cardia. Are o lungime de aproximativ 25 cm si este asezat intre coloana vertebrala si trahee. Pe laturile lui se afla nervii vagi (X) ce ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Vanzari auto  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Neuronul - unitate structurala si functionala a sistemului nervos

Administrare Ipedia.ro
web design by © ClausDesign
  Toate drepturile transferate catre Starlight LTD, Amsterdam, Weesperstraat, Holland

copyright-footer

2007 - 2014 Ipedia.ro