Petrache Poenaru

Informatii
EnciclopedieUltimele InformatiiCele mai vizionate InformatiiCele mai comentate InformatiiInformatii MedicaleAdauga InformatieComentarii Informatii
Publicitate
Petrache Poenaru
Petrache Poenaru s-a nascut la data de 10 ianuarie 1799, adica acum aproape 208 ani, in localitatea Banesti din judetul Valcea, in apropiere de Balcesti. El si-a facut studiile secundare la Craiova, la scoala de la Biserica Obedeanu, intre 1811 si 1818. Mentionez ca Petrache Poenaru era nepotul vornicului Iordache Otetelesanu, cel care a avut un rol foarte important in evolutia scolilor din Craiova.
Din 1818 a lucrat la cancelaria Episcopiei din Ramnicu Valcea, iar intre 1820 si 1821 a predat limba elina la Scoala Mitropoliei din Bucuresti.
In anul 1821 Petrache Poenaru a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si din aceasta activitate i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1822 obtine o bursa de studii la Scoala Tehnica din Viena si Berlin. Aici invata despre o seama de instrumente tehnice noi la vremea aceea: sublere, micrometre. In 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris. Aici studiaza topografia si geodezia.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru Condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala. Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente pentru a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.
In 1831, la 27 octombrie, aflat in Anglia, calatoreste cu trenul, fiind astfel primul roman care foloseste acest mijloc de transport pus in functiune cu doar un an in urma intre Liverpool si Manchester.
"Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului nostru. Douazeci de trasuri legate unele de altele, incarcate cu 240 de persoane, sunt trase deodata de o singura masina cu aburi“.
Petrache Poenaru se intoarce in Tara Romaneasca in 1832 si este numit profesor de fizica si matematica la Sf. Sava din Bucuresti, iar din 1833 devine directorul acestei scoli. Tot in 1833 contribuie la infiintarea in Tara Romaneasca a cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, mecanica, arhitectura, agricultura si silvicultura. El creeaza doua clase cu profil ingineresc si le doteaza cu manuale si aparatura.
In 1836, la initiativa profesorului Petrache Poenaru se organizeaza primele observatii meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii si umezelii aerului.
In 1837 traduce si publica in limba romana primul curs de Geometrie, iar in 1841 cursul de Algebra. Tot in 1841 publica, in colaborare, Vocabularul frantezo-roman, in doua volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat si azi ca un sustinator al francofoniei in Romania.
In 1838, in calitate de director general al Scolilor din Tara Romaneasca, functie cu grad de demnitar, infiinteaza scolile publice satesti din Muntenia. Numarul acestora ajunsese in preajma revolutiei de la 1848 la 2236. Un numar impresionant. De retinut ca aceste scoli au fost desfiintate de caimacamia reactionara instaurata dupa infrangerea Revolutiei de la 1848. Se pare ca dintotdeauna, inclusiv in zilele noastre, scoala, ca institutie, nu a fost iubita de conducatorii profitori. Istoria se repeta?
Petrache Poenaru s-a implicat direct in dotarea scolilor Craiovei. Astfel, in 1837 el doneaza Pensionului de fete din Craiova, actualul Colegiu National Elena Cuza, un set de harti – Europa, Asia, Africa, America, Australia – precum si 20 de carti privind Cours complet d’education domestiques pour les filles.
Introducerea Sistemului Metric Zecimal in Tara Romaneasca i se datoreaza lui Petrache Poenaru, care elaboreaza primul proiect romanesc de lege pe aceasta tema, discutat intre 1834 si 1836 in forurile legislative ale tarii. Victoria a fost partiala – introducerea Sistemului Zecimal al Stajenului lui Serban Voda in 1836 – iar lupta a fost lunga, pana in 1864, cand s-a legiferat acest sistem. Motive s-au gasit, inclusiv ca in Tara Romaneasca nu sunt suficienti ingineri, desi Petrache Poenaru infiintase, in Scoala Nationala, cursuri de Matematici teoretice si practice destinate inginerilor topografi.
Un motiv asemanator a fost adus si in 1857, la preluarea liniilor telegrafice de catre oficiantii romani: incapacitatea romanilor de a asigura acest serviciu. Si in acest domeniu s-a facut apel la competenta si notorietatea lui Petrache Poenaru. Acesta, in calitate de presedinte al unei comisii de examinare, a organizat un examen riguros care a demonstrat capacitatea oficiantilor romani de a asigura acest serviciu in Tara Romaneasca. Istoria se repeta?
In 1841 este ales deputat de Dolj.
La 8 septembrie 1847 s-a inaugurat, la Slatina, primul pod peste Olt, dat efectiv in exploatare la 15 decembrie. Solutia tehnica si administrativa care a condus la construirea podului a fost data de Petrache Poenaru si Ioan Em. Florescu.
Pentru a sublinia complexitatea activitatii lui Petrache Poenaru, amintesc ca in 1849 publica o lucrare de sericicultura Invataturi pentru prasirea duzilor si cresterea gandacilor de matase, precedata de editarea, incepand cu 1 octombrie 1843, a periodicului Invatatorul satului.
Petrache Poenaru, ca membru din 5 martie 1850 al Comisiei Tehnice a Departamentului Treburilor din Launtru, a fost un militant pentru introducerea masinilor in activitatea din Tara Romaneasca. La propunerea din 8 aprilie 1854 a Comisiei Tehnice este achizitionata de la Paris o draga pentru a curata Dambovita de gunoaie. A grabit montarea unei fabrici de caramida in 1858, dar a avut grija sa mentioneze: "A nu lasa baltoace, ci a le umple cu gunoi“. Un alt exemplu: tipizarea caramizilor. La 18 martie 1858 spunea: "Va trebui sa domine o analoghie a lungimii catre latime, plus o jumatate de deget sau un rost astfel incat lungimea sa acopere in lucrare cele doa latimi asezate cu micul interval intre ele. Atunci, numai, suprafetele peretilor vor fi suprafete plane la orice grosime de zid“.
La 20 octombrie 1850 este numit membru al Eforiei Scolilor Nationale, avand ca sarcina sa urmareasca aplicarea Regulamentului de functionare a scolilor din Tara Romaneasca, semnat de domnitorul Barbu D. Stirbei la 17 octombrie 1850 si in care se prevedea sa se infiinteze o "Facultate de stiinte eczacte cu 3 sectii: pentru topografi; ingineri de poduri si sosele; arhitecti“. Ca urmare a implicarii directe a lui Petrache Poenaru, cursurile Scolii de Poduri si Sosele – actuala Universitate Tehnica de Constructii din Bucuresti – incep in ianuarie 1851.
Dupa Unirea Principatelor Romane, Petrache Poenaru participa intens la viata publica si concepe textul Legii instructiunii publice de la 1864.
In 1870, la 10 septembrie, devine membru al Academiei Romane. Primirea oficiala a fost programata pentru 8 septembrie 1871, dar, Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de receptie, intitulat Gheorghe Lazar si Scoala Romana, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion.
S-a stins din viata la 2 octombrie 1875, la varsta de 76 de ani, si a lasat in urma sa o opera sociala cu efecte pana in zilele noastre. Si descendentii sai i-au urmat exemplul. Ma gandesc la stranepoata sa, scriitoarea Alice Voinescu (1885 – 1961), nascuta la Tr. Severin.
Aceasta este istoria inventatorului incontestabil al stiloului – romanul Petrache Poenaru – poate prea putin cunoscut, poate prea putin evocat de noi, cei din Oltenia – mama a unuia dintre cei mai implicati oameni in dezvoltarea invatamantului si a ingineriei din Tara Romaneasca.
Petrache Poenaru s-a nascut la data de 10 ianuarie 1799, adica acum aproape 208 ani, in localitatea Banesti din judetul Valcea, in apropiere de Balcesti. El si-a facut studiile secundare la Craiova, la scoala de la Biserica Obedeanu, intre 1811 si 1818. Mentionez ca Petrache Poenaru era nepotul vornicului Iordache Otetelesanu, cel care a avut un rol foarte important in evolutia scolilor din Craiova.
Din 1818 a lucrat la cancelaria Episcopiei din Ramnicu Valcea, iar intre 1820 si 1821 a predat limba elina la Scoala Mitropoliei din Bucuresti.
In anul 1821 Petrache Poenaru a fost secretarul lui Tudor Vladimirescu in timpul revolutiei. Aceasta era o functie publica, activitatea lui fiind legata de pana si calimara. Poate ca si din aceasta activitate i-a venit ideea conceperii primului stilou din lume. Desi dupa infrangerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vanati si decapitati, Petrache Poenaru scapa, iar in 1822 obtine o bursa de studii la Scoala Tehnica din Viena si Berlin. Aici invata despre o seama de instrumente tehnice noi la vremea aceea: sublere, micrometre. In 1826 primeste o bursa franceza si isi completeaza studiile la Ecole Polytechnique din Paris. Aici studiaza topografia si geodezia.
In 1827, la data de 25 mai, obtine Brevetul francez 3208 pentru Condei portaret fara sfarsit, alimentandu-se el insusi cu cerneala. Aceasta inventie a revolutionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit si in prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente pentru a asigura un debit constant de cerneala, precum si posibilitatea inlocuirii unor piese.
In 1831, la 27 octombrie, aflat in Anglia, calatoreste cu trenul, fiind astfel primul roman care foloseste acest mijloc de transport pus in functiune cu doar un an in urma intre Liverpool si Manchester.
"Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului nostru. Douazeci de trasuri legate unele de altele, incarcate cu 240 de persoane, sunt trase deodata de o singura masina cu aburi“.
Petrache Poenaru se intoarce in Tara Romaneasca in 1832 si este numit profesor de fizica si matematica la Sf. Sava din Bucuresti, iar din 1833 devine directorul acestei scoli. Tot in 1833 contribuie la infiintarea in Tara Romaneasca a cursurilor speciale de matematici superioare, geodezie, mecanica, arhitectura, agricultura si silvicultura. El creeaza doua clase cu profil ingineresc si le doteaza cu manuale si aparatura.
In 1836, la initiativa profesorului Petrache Poenaru se organizeaza primele observatii meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii si umezelii aerului.
In 1837 traduce si publica in limba romana primul curs de Geometrie, iar in 1841 cursul de Algebra. Tot in 1841 publica, in colaborare, Vocabularul frantezo-roman, in doua volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat si azi ca un sustinator al francofoniei in Romania.
In 1838, in calitate de director general al Scolilor din Tara Romaneasca, functie cu grad de demnitar, infiinteaza scolile publice satesti din Muntenia. Numarul acestora ajunsese in preajma revolutiei de la 1848 la 2236. Un numar impresionant. De retinut ca aceste scoli au fost desfiintate de caimacamia reactionara instaurata dupa infrangerea Revolutiei de la 1848. Se pare ca dintotdeauna, inclusiv in zilele noastre, scoala, ca institutie, nu a fost iubita de conducatorii profitori. Istoria se repeta?
Petrache Poenaru s-a implicat direct in dotarea scolilor Craiovei. Astfel, in 1837 el doneaza Pensionului de fete din Craiova, actualul Colegiu National Elena Cuza, un set de harti – Europa, Asia, Africa, America, Australia – precum si 20 de carti privind Cours complet d’education domestiques pour les filles.
Introducerea Sistemului Metric Zecimal in Tara Romaneasca i se datoreaza lui Petrache Poenaru, care elaboreaza primul proiect romanesc de lege pe aceasta tema, discutat intre 1834 si 1836 in forurile legislative ale tarii. Victoria a fost partiala – introducerea Sistemului Zecimal al Stajenului lui Serban Voda in 1836 – iar lupta a fost lunga, pana in 1864, cand s-a legiferat acest sistem. Motive s-au gasit, inclusiv ca in Tara Romaneasca nu sunt suficienti ingineri, desi Petrache Poenaru infiintase, in Scoala Nationala, cursuri de Matematici teoretice si practice destinate inginerilor topografi.
Un motiv asemanator a fost adus si in 1857, la preluarea liniilor telegrafice de catre oficiantii romani: incapacitatea romanilor de a asigura acest serviciu. Si in acest domeniu s-a facut apel la competenta si notorietatea lui Petrache Poenaru. Acesta, in calitate de presedinte al unei comisii de examinare, a organizat un examen riguros care a demonstrat capacitatea oficiantilor romani de a asigura acest serviciu in Tara Romaneasca. Istoria se repeta?
In 1841 este ales deputat de Dolj.
La 8 septembrie 1847 s-a inaugurat, la Slatina, primul pod peste Olt, dat efectiv in exploatare la 15 decembrie. Solutia tehnica si administrativa care a condus la construirea podului a fost data de Petrache Poenaru si Ioan Em. Florescu.
Pentru a sublinia complexitatea activitatii lui Petrache Poenaru, amintesc ca in 1849 publica o lucrare de sericicultura Invataturi pentru prasirea duzilor si cresterea gandacilor de matase, precedata de editarea, incepand cu 1 octombrie 1843, a periodicului Invatatorul satului.
Petrache Poenaru, ca membru din 5 martie 1850 al Comisiei Tehnice a Departamentului Treburilor din Launtru, a fost un militant pentru introducerea masinilor in activitatea din Tara Romaneasca. La propunerea din 8 aprilie 1854 a Comisiei Tehnice este achizitionata de la Paris o draga pentru a curata Dambovita de gunoaie. A grabit montarea unei fabrici de caramida in 1858, dar a avut grija sa mentioneze: "A nu lasa baltoace, ci a le umple cu gunoi“. Un alt exemplu: tipizarea caramizilor. La 18 martie 1858 spunea: "Va trebui sa domine o analoghie a lungimii catre latime, plus o jumatate de deget sau un rost astfel incat lungimea sa acopere in lucrare cele doa latimi asezate cu micul interval intre ele. Atunci, numai, suprafetele peretilor vor fi suprafete plane la orice grosime de zid“.
La 20 octombrie 1850 este numit membru al Eforiei Scolilor Nationale, avand ca sarcina sa urmareasca aplicarea Regulamentului de functionare a scolilor din Tara Romaneasca, semnat de domnitorul Barbu D. Stirbei la 17 octombrie 1850 si in care se prevedea sa se infiinteze o "Facultate de stiinte eczacte cu 3 sectii: pentru topografi; ingineri de poduri si sosele; arhitecti“. Ca urmare a implicarii directe a lui Petrache Poenaru, cursurile Scolii de Poduri si Sosele – actuala Universitate Tehnica de Constructii din Bucuresti – incep in ianuarie 1851.
Dupa Unirea Principatelor Romane, Petrache Poenaru participa intens la viata publica si concepe textul Legii instructiunii publice de la 1864.
In 1870, la 10 septembrie, devine membru al Academiei Romane. Primirea oficiala a fost programata pentru 8 septembrie 1871, dar, Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de receptie, intitulat Gheorghe Lazar si Scoala Romana, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion.
S-a stins din viata la 2 octombrie 1875, la varsta de 76 de ani, si a lasat in urma sa o opera sociala cu efecte pana in zilele noastre. Si descendentii sai i-au urmat exemplul. Ma gandesc la stranepoata sa, scriitoarea Alice Voinescu (1885 – 1961), nascuta la Tr. Severin.
Aceasta este istoria inventatorului incontestabil al stiloului – romanul Petrache Poenaru – poate prea putin cunoscut, poate prea putin evocat de noi, cei din Oltenia – mama a unuia dintre cei mai implicati oameni in dezvoltarea invatamantului si a ingineriei din Tara Romaneasca.
Publicitate

SURSA 03

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Beneşti, judeţul Vâlcea - d. 1875), pandur şi om de taină al lui Tudor Vladimirescu, creator al steagului României moderne, inginer, matematician, inventator, pedagog, membru titular al Academiei Române din 1870, fondatorul colegiilor naţionale din Bucureşti şi Craiova, organizatorul învăţământului naţional românesc, inventatorul tocului rezervor (brevetat de guvernul francez în mai 1827 sub titlul plume portable sans fin, qui s'alimente elle-même avec de l'encre).
Pandur şi om de taină a lui Tudor Vladimirescu
Marele organizator al învăţământului românesc a fost în tinereţe haiduc şi pandur în armata lui Tudor Vladimirescu. Tânărul de nici 22 de ani, Petrache Poenaru, proaspăt grămătic prin Craiova, eminent absolvent al şcolii Obedeanu din Craiova, înflăcărat de idealurile revoluţiei, işi schimbă straiele şi se strecoară în ceata unor haiduci pe care o strânseseră prin mahalalele Craiovei. Într-o încăierare cu nişte arnăuţi, tovaraşii lui haiduci îl prind că nu ştie să tragă la pistoale şi nici să arunce cuţitul, descoperind chiar ca tânărul are o călimară ascunsă prin buzunare. Îl prezintă totuşi lui Tudor ca să râdă de tânărul Petrache. Dar Tudor este, din prima clipă, placut impresionat de mintea ageră şi entuziasmul lui. Ajunge în numai câteva săptămâni omul de taină al lui Tudor Vladimirescu şi şef al cancelariei şi al conţopiştilor.
Primul ziar românesc
"Foaia de propagandă" a armatei lui Tudor Vladimirescu, apărută la iniţiativa sa, a însemnat nu numai primul ziar românesc, dar şi unul dintre primele exemple din istoria presei scrise din România de prezentare corectă a idealurilor revoluţionare ale lui Tudor, dublate de embrionul unei propagande, aşa după cum îi arată şi numele.
Steagul naţional al României
Steagul naţional al României, în forma actuală, a fost conceput de Petrache Poenaru, se pare după modelul francez. La intrarea armatei lui Tudor Vladimirescu în Bucureşti, Tudor a purtat pentru prima dată tricolorul actual, preluat ulterior de paşoptişti, care l-au impus în conştiinţa neamului.
Flamura armatei pandurilor fusese până atunci alcătuită din două bucăţi de mătase, aproximativ egale şi de formă pătrată, una albă şi cealaltă albastră, cusute pe margini cu ciucuri roşii, galbeni şi albaştri.
Studii la Viena şi la Paris
Scapă ca prin minune de la moarte la rugaminţile lui Tudor care îl face să promită ca va pleca la Viena să înveţe. Petrache Poenaru l-a ascultat, a plecat la Viena, apoi şi la Paris.
Primul român care a călătorit cu trenul
La 15 septembrie 1830, se deschidea în Anglia prima cale ferată din lume, între Liverpool şi Manchester. La 27 octombrie 1831 tânărul Petrache Poenaru, spunea printre altele: „Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile industriei secolului... douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maşină cu aburi...”
Discursul de recepţie la primirea în Academia Română
Toată viaţa a susţinut că cele 5 luni cât a fost pandur şi haiduc i-au schimbat complet destinul şi va păstra toata viaţa în inimă acele clipe măreţe. (Cuvintele de mai sus reprezintă o reformulare dintr-un fragment din discursul său de primire, rostit în faţa Academiei Române).


 
  Comenteaza informatia
Nume: *
E-mail: *
Titlu: *
Comenteaza: *
Scrie codul: *
  Voteaza si trimite comentariul: *
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Enciclopedie
Nicolae Paulescu ...
Nicolae Paulescu, un om de stiinta si medic roman, a descoperit in 1916 un hormon numit de el pancreina ce ajuta la normalizarea nivelului glicemiei la diabetici. In lucrarile sale el explica cum poate fi obtinuta si rolul acesteia, ...
Les Paul ...
Se implinesc 96 de ani de la nasterea celui ce a fost Les Paul, nu numai un cantaret excelent de blues, ori de rock n roll, dar si un geniu care a mesterit, inventat si modelat chitarile electrice. Les Paul este autorul celelbrei ...
Ella Fitzgerald ...
Incepand cu anul 1926, luna februarie a fost desemnata "Black History Month" de catre Guvernul Statelor Unite. Cei mai carcotasi dintre noi ar putea remarca faptul ca tocmai luna cea mai scurta a anului a primit aceasta onoare, dar nu ne ...
Dimitrie Gusti ...
Dimitrie Gusti (13 februarie 1880 – 30 octombrie) a fost un sociology roman, etnolog, istoric si filosof voluntar. Dimitrie Gusti a fost profesor universitar la universitatea din Iasi si la Universitatea Bucuresti, iar in perioada ...
Barbu Stefanescu Delavrancea ...
1858, 11 aprilie - S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si "mama Iana", in satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului. 1866-1869 - Dupa ce ia primele ...
Nichita Stanescu - poet, scriitor si eseist roman ...
"Poetul nu are biografie: biografia lui este de fapt propria lui opera, mai buna sau mai rea, mai mareata sau mai putin mareata." Nascut: 31 martie 1933, la Ploiesti, Judetul Prahova Tata: Nicolae H. Stanescu - nascut la 19 aprilie 1908. ...
Fratii Lumiere ...
Auguste Lumière s-a nascut pe 18 octombrie 1862, in orasul Besançon, iar fratele sau, Louis, doi ani mai tarziu, pe 5 octombrie 1864. Ei sunt model de colaborare intre doi frati, sunt model de perseverenta pentru ...
Mihai Eminescu

Ana Aslan

Alexandru Ioan Cuza
Publicitate
Henri Coanda

Albert Einstein
Anunturi Gratuite  |  Anunturi Imobiliare  |  Anunturi Gratuite  |  Anunturi auto, Vanzari auto

Petrache Poenaru

Administrare Ipedia.ro

copyright-footer

2007 - 2017 Ipedia.ro