Poluare fonica

SURSA 03

1. Poluarea fonica reprezinta expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a devenit lumea zgomotoasa in mod cronic.
Intensitatea sunetului este masurata in decibeli. Scara decibelica este un logaritmica si creste vertiginos: o crestere de aproape 3 unitati inseamna dublarea volumului sunetului. In salbaticie, nivelul sunetelor, in mod normal, ar fi de 35 de decibeli. In timpul vorbirii nivelul sunetului este de 65-70 decibeli. Traficul intens genereaza 90 decibeli. La 140 de decibeli sunetul devine dureros omului, dar efectele daunatoare, inclusiv pierderea auzului, au loc la nivele mult mai mici.
Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba.
Pana si in oceanele este prezenta problema zgomotului. Motoarele navelor, in special al vapoarelor, produc mult sunet. Platformele pentru forare la adancime sunt si ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa joasa, sonar-ul, emise pentru a detecta submarine si pentru obtine informatii despre temperatura apelor si despre incalzirea globala.
2. Impactul poluarii fonice
Cele mai importante probleme legate de sanatate, cauzate de poluarea fonica, sunt pierderea auzului. Orice sunet care depaseste ca intensitate vorbitul poate rani celule delicate din cohlee, zona unde sunetul este transformat in impuls nervos auditiv. Initial rana este una temporara, insa, expunerea repetata poate produce o rana permanenta. Zgomotele puternice provoaca surziri rapide, sunetele extrem de zgomotoase, cum ar fi sunetul produs de descarcarea unei arme de aproape, poate provoca surzire imediata. Cu toate acestea si suntele de 85 de decibeli vor provoca o pierdere a auzului dupa o expunere indelungata. 10 mil. de a americani au unele probleme cu auzul datorate partial sau integral expunerii la zgomote puternice si 20 de mil. sunt in risc.
Majoritatea problemelor legate de auz au sursa la locul de munca, unde muncitorii nu se pot feri de sunete periculoase si expunerea la acestea poate dura mai multi ani.
Chiar si la nivele sub cele care provoaca pierderea auzului, poluarea fonica produce unele probleme, cum ar fi incapacitatea de a conversa cu una sau mai multe persoane si probleme legate de somn. Fiind o sursa de stress, ea poate provoca pe langa tensiuni mari si alte probleme cardiovasculare, alaturi de dereglari nervoase. Conform Institutului National al Sanatatii, 65 de milioane de americani sunt expusi la zgomote ce le pot diminua capacitatile de lucru si le pot produce dereglari ale somnului si alte 25 de milioane isi risca sanatatea datorita zgomotului.
Zgomotul este un factor de stress si pentru animalele domestice si pentru cele salbatice. In zonele retrase, elicopterele si avioanele militare inspaimanta adesea animalele. De exemplu, in Alaska, s-a aratat ca zgomotul produs de avioane reduce sansele de supravietuire a puilor de caprioara. Se considera ca sunetele din ape din jurul porturilor pot produce confuzii sonarului natural al balenelor, folosit pentru a naviga, comunica si pentru a-si gasi hrana.
3. Metode de combatere a poluarii fonice
Poluarea fonica nu este o „necesitate” in zonele bine industrializate. Se pot face multe pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, masinariile si vehiculele pot fi construite astfel incat vor produce mai putin zgomot. Etichetele care indica nivelul zgomotului a unui produs pot ajuta consumatorii sa evite produsele zgomotoase si sa aleaga alternative mai silentioase.
Chiar si dupa ce zgomotul este produs el poate fi atenuat in asa fel incat sa reduca expunerea oamenilor la el. Acasa sau la birou, izolarea peretilor si instalarea geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor si a altor surse zgomot exterioare. Peretii pusi de-a lungul autostrazilor pot proteja persoanele care locuiesc in apropiere de acestea de sunetul traficului. Metode de protejare individuale sunt dopurile de urechi sau castile antifonice, mai ales cand sunetul depaseste 85 decibeli.
In ultimii 30 de ani, Statele Unite si alte tari au depus eforturi considerabile pentru a controla poluarea fonica. Majoritatea vehiculelor si alte producatoare de zgomot sunt mult mai silentioase decat erau in trecut. Insa acum sunt mai multe masinarii producatoare de zgomot care functioneaza mai mult.
In S.U.A. majoritatea regulilor privitoare la poluarea fonica au fost stabilite acum doua decenii si criticii cer masuri noi si mai stricte cat si imbunatatirea celor vechi. Ce este valabil si pentru celelalte moduri de poluare este valabil si in cazul poluarii fonice: cele mai bune eforturi impotriva poluarii tind numai sa tina sub un relativ control poluarea astfel incat ea sa nu depaseasca limitele normale.