POLUAREA SOLULUI

Poluarea reprezinta contaminarea mediului inconjurator cu materiale care interfereaza cu sanatatea umana, calitatea vietii sau functia naturala a ecosistemelor (organismele vii si mediul in care traiesc). Chiar daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.
Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti). Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural. Acesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna. Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural. Odata ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.
Compusii nondegradabili cum ar fi Diclor-Difenil-Tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive pot sa ajunga la nivele periculoase de acumulare si pot sa urce in lantul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compusilor toxici pot sa se depuna pe suprafata plantelor acvatice fara sa distruga acele plante. Un peste mic care se hraneste cu aceste plante acumuleaza o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hranesc cu pesti mici pot sa acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeste bioacumulare.
Poluarea solului
Solul poate fi poluat:
- direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole ;
- indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti “spalati" din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.
In ceea ce priveste poluarea prin intermediul agentilor poluanti din atmosfera, se observa anumite particularitati. Spre exemplu, ca regula generala, solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. Pe masura, insa, ce inaltimea cosurilor de evacuare a gazelor contaminate creste, contaminarea terenului din imediata apropiere a sursei de poluare va scadea ca nivel de contaminare dar regiunea contaminata se va extinde in suprafata.
Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si contaminarea in adancime a solului.
Intr-o oarecare masura poluarea solului depinde si de vegetatia care il acopera, precum si de natura insasi a solului. Lucrul acesta este foarte important pentru urmarirea persistentei pesticidelor si ingrasamintelor artificiale pe terenurile agricole. Interesul econamic si de protejare a mediului cere ca atat ingrasamintele cat si pesticidele sa ramana cat mai bine fixate in sol. in realitate, o parte din ele este luata de vant, alta este spalata de ploi, iar restul se descompune in timp, datorita oxidarii in aer sau actiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.

SURSA 03

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care cultivau capsuni în California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de îngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. În consecinta, se folosesc tot mai multe îngrasaminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii.
Irigatia necorespunzatoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pâna în anul 1500 î.e.n., aceste orase au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperiala din California.

Repere: poluare , sol , mediu inconjurator , vegetatie , Marea Mediterana , foci , productii agricole , compusi organici , compusi anorganici , plante , agricultura , ecosisteme , materiale radioactive , deseuri , pesticide

Poluarea solului

Nota 10.00