Renii se gasesc aproape de Polul Nord, pe aproape toate continentele din imprejurimi: Asia, Europa si America, numai in zonele cu tundra arctica, si in padurea nordica (in Rusia, Canada, nordul Chinei, Scandinavia si Alaska).
Au aspectul asemanator cu al unui cerb mai mic, dar au mai multe kilograme decat acesta, aparand mai grasi. Copitele renului sunt mai late, ceea ce impiedica scufundarea animalului in mlastinile care se formeaza in sezoanele mai calduroase.
Blana este de culoare gri-bej in timpul iernii si cafenie pe perioada verii. In zona gatului si cefei are culoarea albicioasa-galbui, iar coada este marcata cu o dunga alba care are rol de semafor care ghideaza renii in recunoasterea intre ei. Desi blana renului este deasa si cu firul lung, nu da impresia de lana. Blana acestor animale retine aerul, ajutand astfel la incalzire si inot. Vara culoarea blanii se inchide, iar iarna se deschide.
Interesant in ceea ce-i priveste pe reni este faptul ca atat masculii, cat si femelele isi pierd coarnele vara. Cand acestea incep sa creasca din nou, sunt acoperite de piele si blana cu peri scurti, fiind foarte moi. Cu timpul, insa, se intaresc, iar pielea si blana care le acoperea cad.
Renul are o inaltime de 100 de cm, iar greutatea de aproximativ 150 de kg. Desi este greoi, acest animal poate alerga fara probleme. Sunt capabili sa alerge cu o viteza de 20-25 km/h.
Renii traiesc diferit in functie de zona in care se afla. Astfel, in Asia si Europa sunt grupati in colonii de femele cu puii lor. La conducerea acestor grupuri se afla o femela mai batrana. In aceste zone renii suporta prezenta omului, fiind aproape domesticiti. Oameni ii utilizeaza pentru tractiune, sau pentru lapte, carne si piele. Reni salbatici se mai pot gasi in America. Membrii grupului isi pasteaza un loc prestabilit chiar si in timpul deplasarii, pastrand in interior si protejand renii puternici si mamele cu puii lor.
Sunt vanati de numeroase carnivore ce traiesc in acele zone, printre care se numara ursul, lupul, vulpea si altii. Pentru a se apara renii fie isi folosesc coarnele, fie alearga din fata pericolului, viteza mare pe care o pot atinge constituind un avantaj considerabil.
Renul este un soi de sanitar, deoarece se hraneste cu licheni, plante de care alte rumegatoare nu se apropie. Consuma si iarba, dar nu o gasesc foarte des in locurile unde traiesc. Lichenii sunt gasiti indiferent de anotimp, iarna fiind scosi la suprafata cu ajutorul coarnelor si copitelor renilor.
In Finlanda renii poarta denumirea de "Poro".
Sursa: www.clopotel.ro
Renii se gasesc aproape de Polul Nord, pe aproape toate continentele din imprejurimi: Asia, Europa si America, numai in zonele cu tundra arctica, si in padurea nordica (in Rusia, Canada, nordul Chinei, Scandinavia si Alaska).
Au aspectul asemanator cu al unui cerb mai mic, dar au mai multe kilograme decat acesta, aparand mai grasi. Copitele renului sunt mai late, ceea ce impiedica scufundarea animalului in mlastinile care se formeaza in sezoanele mai calduroase.
Blana este de culoare gri-bej in timpul iernii si cafenie pe perioada verii. In zona gatului si cefei are culoarea albicioasa-galbui, iar coada este marcata cu o dunga alba care are rol de semafor care ghideaza renii in recunoasterea intre ei. Desi blana renului este deasa si cu firul lung, nu da impresia de lana. Blana acestor animale retine aerul, ajutand astfel la incalzire si inot. Vara culoarea blanii se inchide, iar iarna se deschide.
Interesant in ceea ce-i priveste pe reni este faptul ca atat masculii, cat si femelele isi pierd coarnele vara. Cand acestea incep sa creasca din nou, sunt acoperite de piele si blana cu peri scurti, fiind foarte moi. Cu timpul, insa, se intaresc, iar pielea si blana care le acoperea cad.
Renul are o inaltime de 100 de cm, iar greutatea de aproximativ 150 de kg. Desi este greoi, acest animal poate alerga fara probleme. Sunt capabili sa alerge cu o viteza de 20-25 km/h.
Renii traiesc diferit in functie de zona in care se afla. Astfel, in Asia si Europa sunt grupati in colonii de femele cu puii lor. La conducerea acestor grupuri se afla o femela mai batrana. In aceste zone renii suporta prezenta omului, fiind aproape domesticiti. Oameni ii utilizeaza pentru tractiune, sau pentru lapte, carne si piele. Reni salbatici se mai pot gasi in America. Membrii grupului isi pasteaza un loc prestabilit chiar si in timpul deplasarii, pastrand in interior si protejand renii puternici si mamele cu puii lor.
Sunt vanati de numeroase carnivore ce traiesc in acele zone, printre care se numara ursul, lupul, vulpea si altii. Pentru a se apara renii fie isi folosesc coarnele, fie alearga din fata pericolului, viteza mare pe care o pot atinge constituind un avantaj considerabil.
Renul este un soi de sanitar, deoarece se hraneste cu licheni, plante de care alte rumegatoare nu se apropie. Consuma si iarba, dar nu o gasesc foarte des in locurile unde traiesc. Lichenii sunt gasiti indiferent de anotimp, iarna fiind scosi la suprafata cu ajutorul coarnelor si copitelor renilor.
In Finlanda renii poarta denumirea de "Poro".
Sursa: www.clopotel.ro
SURSA 03 gazetadeagricultura.info
Ambele sexe au corne. Coarnele se desprind in decembrie la masculii batrani, primavara la masculii tineri si vara la femele. Renii domestici au picioarele mai scurte decat cei salbatici. La renii, pe suprafata narilor sunt crescute niste oase turbinate, care au rolul de incalzii aerul rece si de a condensa aerul expirat. Unghiile renilor se adapteaza la sezon. Vara sunt precum niste bureti si ajuta la deplasare prin tundra, atunci cand este moale si umed. Iarna devin niste tampoane tari si ajuta la scormonit in zapada dupa lichieni si muschii de reni. Corpul renilor este acoperit cu doua straturi de blana, intre care se afla mici spatii umplute cu aer.
Renii sunt rumegatoare cu patru stomacuri. Mananca lichieni, iarba si muschi de reni.
Se imperecheaza toamna tarziu, din septembrie si pana la inceputul lui noiembrie. Masculi lupta pentru accesul la femele. Doi masculi se vor bloca reciproc in coarne pana cand unul se va indeparta. Masculii dominanti pot obtine pana la 15-20 femele. Puii se vor naste in lunile mai sau iunie. Dupa 45 de zile, tinerii reni sunt capabili de a consuma in treacat si furaje, dar continua sa suga pana devin independenti.
Renul este mamiferul terestru care calatoreste cel mai mult. Renul din din America de Nord poate alerga cu viteza de pana la 80 de km/h si pot calatori pana la 5000 de km pe an. In migratie se gasesc mii de reni. In timpul iernii, renii calatorie in zonele impadurite acoperite de furaje care se gasesc sub zapada. Un ren poate inota usor si rapid. Cand se afla in migratie, nu vor ezita sa inoate peste un lac mare sau un rau larg.
Renii sunt sunt crescute pentru carne, piei, coarne. In mai mica masura, pentru lapte si de transport. Renii nu sunt considerate animale domestice pe deplin, deoarece acestea calatoresc liber. Carnea de renii este apreciata in tarile scandinave. Sauteed ren-este cel mai bun fel de mancare cunoscuta in Laponia. In Finlanda si Alaska, carnatul de ren este cel mai vandut pe plan local.
|

Sarpele - familia serpilor veninosi ...
Veverita ...
Zebra ...
Iepurele ...
Castorul ...
Tigrul - cel mai mare reprezentant al felinelor ...
Lupul - cea mai mare specie din familia cainilor ...
|