Stephen Hawking

Stephen Hawking este dovada vie a puterii omului de a-si infrange limitele fizice si de a marca propria generatie printr-o minte sclipitoare, geniala. Cand ne lamentam ca nu putem face un lucru, ca suntem prea obositi sau prea slabi, e bine sa ne uitam la acest om care, fizic este o leguma, dar psihic si intelectual este un monument de vigoare si forta. Stephen Hawking ( n. 8 ian. 1942, Oxford, Anglia) este un fizician englez, teoretician al originii universului si unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, profesor la Catedra de Matematica la Universitatea Cambridge, detinuta candva de Isaac Newton. Studii Stephen Hawking s-a nascut in ziua cand se implineau 300 de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Şi-a facut educatia la St. Albans School(Hertfordshire)  si la University College (Oxford). În 1962, la varsta de 20 de ani, obtine titlul de Doctor in Fizica la Trinity Hall din  Cambridge, unde isi incepe activitatea didactica si stiintifica. Lupta cu boala si infirmitatea
În 1963, la varsta de 21 de ani, Hawking observa pentru prima data o slabiciune a muschilor. În urma unui examen medical, se constata o boala progresiva, afectiune cunoscuta sub numele de scleroza laterala amiotrofica. I se dau maximum 3 ani de trait. Hawking nu cedeaza, continua sa lucreze, in ciuda agravarii continue a invaliditatii. Se casatoreste in 1965 cu Jane Wilde (divortand ulterior, in 1990), si va avea trei copii. Paralizia progreseaza si, cu timpul, devine complet imobilizat, isi pierde vocea si este constrans sa comunice cu ajutorul unui computer sofisticat (conceput special pentru el de un prieten), care poate fi controlat cu miscari ale capului si globilor oculari, la o viteza de cincisprezece cuvinte pe minut! Infirmitatea nu il poate impiedica sa isi continue activitatea didactica si stiintifica. În 1995 se casatoreste din nou, cu Elaine Mason. În data de 20 aprilie 2009, Universitatea Cambridge a declarat ca Hawking este "foarte bolnav", si a fost internat la spitalul Addenbrooke.A doua zi s-a declarat ca starea lui este stabila, dar pentru observatie si o recuperare integrala, este in continuare tinut la spital.
Activitatea stiintifica
Principalele domenii de cercetare sunt cosmologia  teoretica,relativitatea generala si mecanica cuantica . În anii 1965-1970 elaboreaza un model matematic asupra orginei si evolutiei universului in expansiune din momentul "marii explozii" initiale ("The Big Bang") si intreprinde studii asupra relatiei dintre gaurile negre din univers si termodinamica. Cercetarile sale l-au dus la concluzia ca aceste gauri negre au o durata de existenta limitata, constituirea unor perechi de particule-antiparticule virtuale ducand la o "evaporare" treptata a acestora sub forma radiatiei Hawking. Mai tarziu, revine asupra acestei teorii, admitand ca radiatia se produce indiferent de procesul ce are loc inauntrul unei gauri negre, reprezentare ce contrazice regulile mecanicii cuantice, teorie cunoscuta sub numele de paradoxul informational al gaurilor negre. La Conferinta Internationala asupra Relativitatii Generale si Gravitatiei din 21iulie 2004, care a avut loc la Dublin, Hawking a emis idea ca gaurile negre ar putea transmite, intr-o maniera deformata, informatii asupra intregii materii pe care au asimilat-o. Foarte populare sunt cartile sale de popularizare a stiintei, pentru nespecialisti: A Brief History of Time, 1988 (publicata in limba romana sub titlul Scurta istorie a timpului, 2004), Einstein's dream, 1993 (publicata in limba romana sub titlul Visul lui Einstein si alte eseuri), The Universe in a Nutshell, 2001 (publicata in limba romana sub titlul Universul intr-o coaja de nuca, 2004) si A briefer history of time, in colaborare cu Leonard Mlodinow, 2005 (publicata in limba romana sub titlul O mai scurta istorie a timpului). În data de 1 octombrie 2009, Universitatea din Cambridge declara ca: În joia aceasta celebrul fizician si cosmolog preda celebra "Catedra de Matematica Lucasian" al Universitatii.
Citate ale fizicianului Stephen Hawking
- Ecuatiile sunt partea plictisitoare a matematicii. Eu incerc sa vad lucrurile geometric.
- Cred ca virusii de calculator ar trebui considerati forme de viata. Consider ca faptul ca singura forma de viata pe care am creat-o este doar distructiva spune ceva despre natura umana. Am creat viata dupa chipul si asemanarea noastra.
- Suntem doar o specie mai evoluata de maimuta pe o planeta minora a unei stele ordinare. Dar noi putem intelege Universul. Asta ne face foarte speciali.
- Cred ca este foarte important ca oamenii de stiinta sa transmita si publicului rezultatele lor, mai ales in cosmologie. Aceasta disciplina raspunde astazi intrebarilor pe care si le punea odata religia.
- Daca oamenii ar supravietui pana vor descoperi teoria fundamentala a Universului, nu vor mai avea nimic de descoperit.
- A fost o pierdere de timp cat am fost suparat pe mine pentru handicapul meu. Dar omul trebuie sa isi continue viata orice s-ar intampla si nu cred ca m-am descurcat chiar rau. Ceilalti oameni nu au timp pentru tine daca tu insuti esti suparat si nemultumit de tine insuti mereu.
- Nu doar ca Dumnezeu da cu zarul, dar catedata arunca zarurile acolo unde noi nu le putem vedea.
- Orice lucru conteaza, atat timp cat nu renunti la el.
- Scopul meu este simplu: sa inteleg complet Universul - de ce este asa cum este si de ce exista de fapt.
- Nu trebuie sa fim surprinsi ca Universul este ospitalier pentru forme de viata. Dar aceasta nu este o dovada ca Universul a fost creat cu scopul de a putea sustine viata.
- Am putea numi ordinea din natura drept Dumnezeu, dar ar fi vorba de un Dumnezeu impersonal. Nu exista nimic personal la legile fizicii.
- Cel mai mare dusman al cunoasterii nu este ignoranta, ci iluzia cunoasterii.
- Timp de milioane de ani, omenirea a trait precum animalele. Apoi deodata s-a intamplat ceva care a dezlantuit puterea imaginatiei noastre si atunci am invatat sa vorbim.

Sursa: wwwbookspot.ro 

SURSA 03 ziare.com

Cel mai cunoscut om de stiinta britanic, Stephen Hawking, a facut o declaratie surprinzatoare: ca nu a stiut sa citeasca pana la varsta de opt ani. Declaratia este chiar socanta, daca tinem seama ca teoriile sale au revolutionat astronomia contemporana, unele fiind confirmate de experimente recent realizate. Stephen Haking este unul dintre cei mai mari ganditori ai zilelor noastre. Teoriile lui, fundamentate stiintific, testeaza limitele Universului si incearca sa raspunda la unele probleme care i-a preocupat pe oamenii de stiinta dintotdeauna. Totusi, cand citim aceste declaratii recente, citate de site-ul agentia ANI, trebuie sa tinem cont de faptul ca Hawking are un simt al umorului deosebit de dezvoltat. Cunoscutul astrofizician a tinut o prelegere la Royal Albert Hall din Londra. Acolo, el a vorbit despre ultima sa carte, "The Grand Design". Despre incapacitatea sa de a citi cand era mic, Hawking a mai spus: "Sora mea Philippa era in stare sa citesca la patru ani...dar atunci era cu siguranta mai inteligenta decat mine". El mai spus ca nu a avut o activitate universitara intensa pana in momentul in care a aflat ca sufera de o boala grava numita scleroza laterala amiotrofica. "Profesorii de la scoala erau disperati, caci nu imi puteau descifra scrisul. Insa, colegii mei m-au poreclit Einstein, probabil ca au vazut ca promit ceva mai bun", a mai adaugat el pe acelasi ton de gluma. Vestea cumplita pe care doctorii i-au dat-o inca de cand avea 21 de ani i-a dat impulsul spre o activitate stiintifica uluitoare. Atunci, i se mai acordau sanse sa mai traiasca doar cinci ani. Si-a dat seama, a spus el, ca mai are atat de multe lucruri de facut, totul din cauza faptului ca sfarsitul parea inevitabil.