TIPARUL

Cel care a descoperit o noua metoda de a multiplica scrierea (nu manual cum se facea pana la finele secolului XIV) a fost germanul Johannes Gensfleisch, cunoscut si sub numele de Gutemberg. Din pricina confruntarilor din orasul sau natal, Mainz, intre vechile familii patriciene si breslele mestesugaresti in deplina ascensiune, a trebuit sa se refugieze la Strasbourg, in anul 1428.
Dupa moartea fratelui sau, in 1444, Gutenberg s-a intors in Mainz, pentru a-si continua experimentele orientate in directia tiparirii unor texte scrise.
Problema de fond cu care se confruntau tipografii pana atunci, si la care Gutenberg incerca sa gaseasca o rezolvare, era matrita compacta folosita pentru fiecare imprimare. Folosirea acestei matrite facea imposibila corectarea erorilor, fiind necesara refacerea acesteia in intregime, iar refolosirea ei la alte tipariri nici nu se putea lua in calcul. Atunci Gutenberg a gasit solutia ideala, aceea de a folosi caractere mobile, reprezentand fiecare cate o litera sau un semn grafic. Aranjarea literelor in casete distincte facea culesul textului relativ usor, problemele aparand doar la alinierea literelor si la calcularea lungimii randurilor, astfel incat acestea sa fie incadrate frumos si echilibrat in pagina.
În 1445, la Mainz, Gutenberg tipareste un fragment din "Cartea Sibilelor", mai precis o poezie germana din secolul XIV. Urmeaza sa tipareasca fragmente din gramatica lui Aelius Donatus, un calendar astronomic in 1448, o bula papala contra otomanilor si chiar formulare pentru indulgente in anul 1454 si lucrari de mici dimensiuni.
În 1448, Gutenberg se inhama la un proiect care, in final, se dovedeste a fi prea mare pentru el. Începe sa imprumute bani pentru a cumpara materialele necesare tiparirii cartii fundamentale a Crestinitatii, Biblia. Deoarece tot nu facea fata cheltuielilor, in 1450 si 1452 imprumuta 800 de florini de la Johannes Fust, fratele primarului din Mainz, acesta devenind si asociat in afacerea sa. Aproape de sfarsitul marelui proiect, la finele anului 1455, Fust profita de faptul ca datoria era scadenta si, fara sa faca nici un compromis, preia intreaga afacere, si ajutat de Peter Schoffer, care fusese calfa lui Gutenberg, tipareste, in august 1456, Biblia cu 42 de randuri.
Biblia cu 42 de randuri este considerata o bijuterie a artei tipografice, cuprinzand 2 volume si un total de 741 de pagini cu aproximativ 2.500.000 de semne. Calitatea sa, aranjarea in pagina, si finetea cu care a fost intocmita o fac sa rivalizeze cu cele mai pretentioase manuscrise ale vremii.
Dupa aceasta experienta, Gutenberg nu a abandonat activitatea tipografica, reusind intre 1458 si 1460 sa tipareasca pentru Konrad Humery o noua editie a Bibliei (Biblia cu 36 de randuri) si un Catolicon, care reproduce enciclopedia latina a lui Baldus de Janua din 1286.

SURSA 03

Presa fixă, în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul şi/sau ilustraţiile, a apărut pentru prima oară în China, şi a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al 12-lea şi al 13-lea, numeroase biblioteci chineze conţineau zeci de mii de cărţi tipărite. Coreenii şi chinezii cunoşteau tiparul cu litere mobile, dar datorită complexităţii alfabetului folosit, tiparul cu litere mobile nu a fost atât de utilizat ca în Europa Renaşterii.
Nu se ştie dacă Gutenberg cunoştea aceste tehnici sau le-a inventat independent.
Gutenberg în mod sigur a introdus metode eficiente pentru producerea cărţilor ducând la o creştere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare datorată popularităţii Bibliei lui Gutenberg, prima lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Chiar şi aşa, Gutenberg nu avea talent la afaceri, şi nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa.
Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din oraşul natal Mainz la Strassburg (pe atunci oraş german, astăzi în Franţa) în jurul anului 1430. Ştiind că tiparul cu blocuri de lemn implica mult timp şi cheltuială, deoarece trebuia să fie gravat de mână, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi reproduse mult mai repede, odată ce era construită o matriţă.

Repere: tipar , Johann Gutenberg

Tiparul

Nota 9.00